Zece zile fără gaz s-au dovedit a fi o adevărată provocare pentru locuitorii din raionul Florești. După ce au fost anunțați că de astăzi nu au voie să folosească aragazul, oameni au început să caute alternative. Pentru că sezonul conservelor este în toi, unii gospodari din satul Roșietici au revenit la plita de vară, trasnmite nordnews.

„Mi-am adus aminte că avem plită de vară pe care o foloseam cu 30 de ani în urmă. Astăzi am hotărât să-l instalăm pentru că avem vase cu vișine pe care trebuie să le pregătim pentru iarnă. Vom pregăti tot felul de bucate. Voi pregăti totul la foc. Și mămăliga este mai bună la cuptor”, a declarat Lucia Tocarciuc, locuitoare s. Roșietici-Noi, r. Florești.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Localnicii au primit o avertizare de a nu utiliza rețeaua de gaze din cauza unor lucrări de reparație planificate pe conducta magistrală ACB și că va avea sistarea temporară a livrării gazelor naturale.

„Am aflat că ne vor închide gazul când am primit factura. Când m-am trezit astăzi la ora 6.00, mai întâi de toate am închis gazul de la contor”, a adăugat Lucia Tocarciuc.

În mare parte, oamenii s-au conformat, așa că s-au văzut nevoiți să folosească butelia de gaz sau să găsească alte alternative.

„Am văzut în poștă acest anunț. Am citit aici ce trebuie de făcut și m-am dus și am închis de la contor. Am cumpărat între timp o butelie de gaz foarte scumpă. Am scos din buzunar 900 de lei, la momentul de față este o sumă foarte mare fiindcă sunt șomeră, iar soțul nu are salariu foarte mare”, a adăugat Svetlana Popescu, locuitoare s. Roșietici.

„N-am stins. Noi ne-am folosit astăzi de gaz. N-am știut că trebuie să ne deconectăm, am crezut că se deconectează centralizat. Ne-am pregătit la tema asta pentru a putea suporta condițiile care ni se propun la moment. A venit bunăoară fiica cu nepoata la mine și am rugat-o să aducă un multifierbător care se conectează la lumină. Am rolă electrică și avem butelie cu gaz afară unde facem conserve.”

Totuși, nu toți s-au grăbit să renunțe la aragaz.

„Văd că este, mă folosesc. Mă gândesc că încă este presiune în sistemă, de asta noi îi mai dăm drumul. Nu mi-e frică. De ce să-mi fie frică? Atunci când presiunea e mare, dar acum ea e în scădere. Când se va termina, voi merge și-l voi închide de la contor și gata.”

Oamenii spun că nu știu cum vor face față situației și speră că perioada lucrărilor de reparație la conducta de gaz nu va fi prelungită.

„Noi ne-am alarmat. Balon n-am, ceea n-am, aragaz electric n-am, totul a ieșit din funcțiune. Dimineața când am pornit și am văzut că este gaz, am pus repede ceaiul, am pus un ceaun de cartofi, să facem ceva rezerve.”

„Avem și aragaz conectat la butelia de gaz, dar nu ne putem folosim pentru că pensia e mică și nu avem pe ce să cumpărăm balonul de gaz. Suntem nevoiți să așteptăm. Nici transport nu avem cu ce să-l ducem să-l încărcăm, dar nici bani nu avem.”

Amintim că, într-un anunț, „Moldovatransgaz” a avertizat locuitorii din municipiul Bălți, dar și raioanele Soroca și Florești că ar putea rămâne fără gaz. Potrivit operatorului, în perioada 21-30 iunie 2022, vor avea loc lucrări de reparație pe conducta magistrală ACB.

Contactat telefonic, directorul „Bălți-Gaz” ne-a comunicat că niciun consumator casnic din municipiu nu va fi deconectat de la rețea.

„Nu. Acest lucru nu ține de consumatorii casnici, asta privește doar agenții economici. De la gaz vor fi deconectați doar consumatorii mari, e vorba de 12-13 întreprinderi”, a conchis Ruslan Antoniuc, director SRL „Bălți-Gaz”.

Potrivit „Moldovatransgaz”, întreprinderea va depune tot efortul necesar pentru finalizarea lucrărilor în termenii indicați și restabilirea aprovizionării cu gaze naturale.

#Floresti #gaz natural #locuitori #Moldovatransgaz

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.