Președintele raionului Glodeni, Ion Cojocari, împreună cu majoritatea echipei teritoriale a Partidului Social Democrat European (PSDE), a aderat la PDCM, formațiune condusă de fostul premier Ion Chicu. Liderul PSDE, Ion Sula, a înregistrat un mesaj video duminică, 2 aprilie curent, pe acest subiect.

„Regretăm trecerea unor colegi din PSDE Glodeni, în frunte cu Ion Cojocari, anterior pro-români și pro-europeni convinși, către un partid loial Kremlinului. Un partid condus de fostul prim-ministru care a umilit deschis România, care a primit ajutorul oferit de statul român sub podul de la Telecentru. Să fii președinte de Consiliu Raional într-un raion unde avem un număr considerabil de cetățeni moldoveni de etnie ucraineană și să aderi la un partid pro-Putin este o umilință și, suntem convinși, că alegătorii vor taxa acest comportament, la viitoarele alegeri locale din toamna anului curent”, scrie într-un comunicat de presă al PSDE.

Ion Sula a amintit că „Consiliul raional Glodeni a beneficiat de-a lungul timpului de ajutor substanțial oferit de Consiliul județean Bistrița-Năsăud pentru reparația Liceului teoretic „Vasile Coroban”, a Spitalului raional, a stadionului raional din orașul Glodeni”. „Să accepți ajutor important din România, dar să te uiți în gură și în buzunarul urmașilor lui Putin este ingrat și specific centrului politic atât de aprig promovat la Chișinău”.

„Partidele autentice își formează și își cresc propriile echipe, nu racolează membri de la alte partide politice! Traseismul politic nu are ideologie politică și nici identitate”, a conchis acesta.

#Ion Chicu #PSDE #traseism politic

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.