Regiunea rusă Belgorod, situată la granița cu Ucraina, a fost plasată luni sub „regimul legal al unei zone de operaţiuni antiteroriste”, a anunțat guvernatorul Veaceslav Gladkov.

Acest regim, decis de Serviciul Federal de Securitate (FSB, fostul KGB), acordă puteri speciale forţelor de ordine şi forţelor armate, transmite AFP.

Astfel, permite evacuarea civililor din zonele afectate, un control sporit al telecomunicaţiilor, intervenţii facilitate ale forţelor „antiteroriste” şi controale mai amănunțite privind identitatea persoanelor şi a vehiculelor.

Autorităţile „fac apel la cetăţeni să fie vigilenţi, să urmeze îndemnurile reprezentanţilor forţelor de ordine şi să nu interfereze cu acţiunile forţelor de ordine”, se arată într-un comunicat al guvernatorului din Belgorod.

Here goes first trophy of Russian Legion pic.twitter.com/yygzPQOu4p

— Ukraine Front Lines (@EuromaidanPR) May 22, 2023

Așa-numitul regim antiterorist a fost în vigoare timp de ani de zile în Caucazul de Nord, în special în Republica Cecenia, unde forțele armate ale Rusiei au luptat împotriva unei rebeliuni pentru independenţă care s-a transformat ulterior într-o forţă armată jihadistă.

Este pentru prima dată când o regiune din Rusia este plasată sub acest regim de la declanșarea invaziei ruse în Ucraina, la 24 februarie 2022. Cel puţin şase persoane au fost rănite luni în bombardamente în Belgorod, unde are loc o incursiune a unor combatanţi veniţi din Ucraina.

Potrivit lui Veaceslav Gladkov, doi oameni au fost răniţi într-un bombardament în satul Glotovo, alţii trei în districtul Graivoron, iar ultimul în satul Zamostie. Toate aceste localităţi sunt situate în apropierea frontierei ruso-ucrainene şi în zona în care are loc incursiunea, revendicată de Corpul Voluntarilor Ruși și Legiunea de Eliberare a Rusiei. Cele două unități sunt constituite din ruși care luptă de partea Ucrainei și împotriva regimului condus de Vladimir Putin. Regimul Putin a clasificat deja Legiunea de Eliberare a Rusiei drept „organizație teroristă”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

În timp ce autorii incursiunii anunță eliberarea unor localități, autoritățile din Belgorod desfășoară operațiuni de evacuare și susțin că vor „elimina inamicul în curând”.

Kremlinul acuză Ucraina de lansarea acestei incursiuni, în scopul de a „distrage atenția de la situația din Bahmut”, oraș din estul Ucrainei pe care forțele armate ale Rusiei încearcă să-l ocupe încă din august anul trecut.

Conducerea de la Kiev a respins noua acuzație a Kremlinului la adresa sa.

„Ucraina urmăreşte cu interes evenimentele din regiunea rusă Belgorod şi studiază situaţia, dar nu are nimic de-a face cu acest lucru”, a reacționat consilierul prezidențial Mihail Podoliak.

#organizație teroristă #Putin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.