Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avut o primă reacție după explozia de pe podul Kerci din Crimeea.

Vladimir Putin a catalogat explozia drept un „atac terorist” și a spus că „autorii și beneficiarii” care l-au pus la cale sunt reprezentanții serviciilor speciale ale Ucrainei, conform RIA Novosti.

În prima sa reacție legată de explozia de pe podul Kerci, Vladimir Putin a afirmat că aruncarea în aer a podului din Crimeea este „un act terorist care vizează distrugerea infrastructurii critice a Federației Ruse”. Liderul rus a făcut această declarație în cadrul unei întâlniri cu Alexander Bastrikin, șeful Comitetului care investighează explozia de pe podul Crimeei.

„Nu există nicio îndoială că acesta este un act terorist care vizează distrugerea infrastructurii civile de o importanță critică a Federației Ruse. Autorii, executanții și beneficiarii – serviciile secrete ale Ucrainei”, a afirmat Vladimir Putin, citat de Interfax.ru.

Șeful de stat al Rusiei a mai precizat că la pregătirea atacului asupra podului Kerci au ajutat serviciile speciale ucrainene atât cetățeni ruși, cât și persoane ai „țărilor străine”.

Aleksandr Bastrikin, șeful Comitetului care investighează explozia de pe podul Crimeei, a anunțat că după explozie a fost deschis un dosar penal în temeiul unui articol despre terorism.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Un incendiu a fost semnalat, sâmbătă dimineaţă, la Podul Crimeii, care leagă peninsula ucraineană anexată de partea continentală a Rusiei. O cisternă cu combustibil a luat foc pe podul Kerci din Crimeea, sâmbătă dimineaţă, a anunţat agenţia de presă de stat rusă RIA, în timp ce presa ucraineană a raportat o explozie, a transmis Reuters. Cel puţin trei persoane au murit în urma incidentului.

#explozie #Purin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.