Alexandr Lukașenko a comentat situația din Transnistria, fiind abordat de jurnalistul Gabriel Călin. Reporterul a recunoscut în timpul discuțiilor cu liderul din Belarus că a ajuns la conferință cu sprijinul organizației „Eurasia”, despre care presa a scris anterior că este gestionată din umbră de Ilan Șor.

Călin a întrebat despre care poate fi viitorul Moldovei. Drept răspuns, Lukașenko și-a amintit cum aducea vin cu valiza în Belarus și cum a sădit porumb împreună cu fostul președinte Dodon.

Ulterior, oficialul de la Minsk a reiterat narativele propagandei ruse și a vorbit despre situația din Transnistria. Liderul belarus a vorbit despre planurile Moldovei de a se reuni cu România și despre faptul că Moscova nu ar intenționa să atenteze la independența țării noastre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Acum e momentul să găsiți limbaj comun. Nu așa că i-ați lăsat să moară fără gaz și credeți că o să vă fie bine. Nu! Trebuie să găsiți căi de reintegrare. (…) Nu spun că trebuie să ne urmați calea sau să mergeți în direcția noastră. (…) Rușii sunt gata să vă livreze (n. red.: gaz și petrol). Înțelegeți-vă cu rușii. Nimeni nu din Rusia nu vrea și nu va pretinde la independența și suveranitatea voastră. Este imposibil. (…) Și treptat o să soluționați problema integrității cu Rusia, o să vă înțelegeți cu Transnistria. Dacă Rusia nu o să vrea asta, o să fie complicat să o faceți. Doar nu o să luptați. Nu aveți resurse și armată nu are Moldova (…) Ce pământuri aveți. Noi să avem așa pământuri, am fi de două ori mai bogați”, a declarat Lukașenko.

Totodată, liderul din Belarus a mai spus că i-ar fi propus lui Igor Dodon, pe când socialistul era președinte, să mobilizeze militari, pentru ca autoritățile din Moldova să poată reacționa în caz de pretinse pericole.

Video: Gabriel Călin

#Belarus #criza din Transnistria #Lukasenko #Moldova

Pentagonul ia în considerare retragerea a aproximativ 25.000 de soldați americani din Europa, unul dintre scenarii prevăzând reduceri de până la 40.000, a relatat joi postul american de știri NBC News. Ar putea fi retrase și aeronave, nave și alte echipamente militare, Germania, Italia și Spania numărându-se printre țările care ar putea fi cel mai afectate, se arată în raport, care citează două surse, relatează TVPWorld, transmite Digi24.

Nu s-a luat încă o decizie finală, iar generalul Alexus Grynkewich, comandantul Comandamentului European al Statelor Unite și comandantul suprem al forțelor aliate din Europa, urmează să prezinte vineri o evaluare inițială secretarului american al Apărării, Pete Hegseth. În prezent, aproximativ 80.000 de soldați americani sunt staționați în Europa, dintre care circa 10.000 în Polonia.

O parte din forțe ar putea fi mutate mai aproape de Rusia

NBC a precizat că opțiunile ar putea include reduceri ale forțelor aeriene, navale și terestre americane, în timp ce o parte din trupe și capacitățile militare ar putea fi, în schimb, relocate în țările NATO din Europa de Est, mai aproape de Rusia. Se preconizează că o recomandare finală va ajunge la Hegseth până pe 6 noiembrie. Analiza a început în iunie, ca parte a eforturilor administrației Trump de a determina aliații europeni să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare convențională. Hegseth a descris obiectivul ca fiind o NATO în care „Europa să conducă propria apărare” și să-și asume „responsabilitatea principală pentru apărarea Europei”. Raportul vine, de asemenea, la o zi după ce președintele Donald Trump a declarat că s-au înregistrat „progrese majore” în direcția înființării unei baze permanente a Armatei SUA în Polonia și a afirmat că amplasamentul acesteia ar putea fi anunțat „foarte curând” dacă planul va fi dus la bun sfârșit.

Congresul ar putea limita reducerile de efective

Posibilitatea unor reduceri atât de mari a stârnit îngrijorare în rândul parlamentarilor din ambele partide. NBC a citat un membru republican al Congresului care a afirmat că reducerea cu 25.000 de soldați este „absolut inacceptabilă”. „Nu poți descuraja rușii cu bani puțini”, a adăugat parlamentarul. Congresul a pus, de asemenea, obstacole în calea unei retrageri masive. Conform unui proiect de lege privind politica anuală de apărare pentru 2026, Pentagonul nu poate utiliza anumite fonduri pentru a menține efectivele militare americane din Europa sub 76.000 de soldați pentru mai mult de 45 de zile, cu excepția cazului în care înalții oficiali din domeniul apărării prezintă mai întâi Congresului evaluări și certificări de securitate, urmate de o perioadă de așteptare de 60 de zile.