Dorin Recean califică drept „reacție neadecvată” interdicția impusă șefei de la MAI, Ana Revenco, dar și deputaților Olesea Stamate, Lilian Carp și Oazu Nantoi de a intra în Rusia. Conform lui, Chișinăul va întreprinde măsuri dure pentru ca funcționarii săi să fie respectați.

„Reacție neadecvată la faptul că Republica Moldova nu tolerează și nu va tolera ca cineva să vină și să se implice în politică, la nivel local, fie central. Niciodată nu vom ezita să întreprindem măsuri necesare, pentru ca statul, cetățenii, funcționarii să fie respectați”, afirmă Recean.

Marți s-a aflat că Ana Revenco are „interzis” în Rusia. Măsura se referă și la deputații Olesea Stamate, Lilian Carp și Oazu Nantoi, iar un diplomat moldovean a fost expulzat.

Informația despre măsura în privința ministrei de Interne a fost confirmată pentru Realitatea de către serviciul de presă al MAI. „Ca să dea greutate deciziilor lor, trec în liste de persoane non-grata oficiali ai statelor care se opun presiunilor și șantajului. Eu nu intenționam și nu intenționez să merg în Federația Rusă”, reacționa Revenco.

Măsurile contra oficialilor moldoveni au fost anunțate după ce săptămâna trecută liderului din Tatarstan nu i s-a autorizat accesul în Moldova, iar un angajat al ambasadei Rusiei a fost declarat persona non-grata de către Chișinău.

#interdictie #reacție #Recean #Revenco #Rusia

Ucraina a solicitat Uniunii Europene o subvenţie de 220 de milioane de euro pentru agricultorii săi, motivând că aceştia se confruntă cu dificultăţi în continuarea activităţii din cauza atacurilor ruseşti şi a secetei, a anunţat joi Comisia Europeană.

„Am primit o solicitare din partea autorităţilor ucrainene pentru o subvenţie de aproximativ 220 de milioane de euro. De fapt, Ucraina ne-a explicat în cerere cum ar putea fi folosită această subvenţie”, a declarat unul din purtătorii de cuvânt al Comisiei Europene, Guillaume Mercier, transmite Digi24.

Acesta a mai menţionat că executivul comunitar „urmăreşte îndeaproape” situaţia din Marea Neagră şi blocajele din porturile ucrainene cauzate de bombardamentele ruseşti, precum şi repercusiunile acestor bombardamente asupra agriculturii şi economiei în ansamblu a Ucrainei.

Acelaşi reprezentant al Comisiei a confirmat că aceasta se află în contact permanent cu autorităţile ucrainene, precum şi cu România şi Republica Moldova „pentru a evalua situaţia privind rutele de transport alternative” prin care să poată fi exportate produsele ucrainene. La rândul său, Louise Bogey, de asemenea purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene, a subliniat angajamentul UE de a continua să sprijine accesul Ucrainei la pieţele internaţionale.

Pe de altă parte, a adăugat ea, pentru ca executivul comunitar să aibă „o imagine clară a impactului asupra pieţei şi a posibililor următori paşi în ceea ce priveşte sprijinul pentru Ucraina”, trebuie mai întâi să ştie cum va evolua recolta ucraineană în lunile următoare, cât de mult din aceasta va putea fi stocată în spaţiile de depozitare disponibile şi, în final, să obţină informaţii privind logistica exporturilor, inclusiv rutele prin Marea Neagră şi modul în care funcţionează în prezent aşa-numitele „coridoare de solidaritate”.

Cât despre tratamentul preferenţial de care se bucură produsele agricole ucrainene în UE, prin eliminarea taxelor vamale şi a obligaţiilor de respectare a unor standarde europene, facilitate acordată pentru a sprijini economic Ucraina în războiul cu Rusia, dar care nemulţumeşte agricultorii europeni, aceeaşi purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene a susţinut că zona de liber schimb UE-Ucraina „continuă să ofere un regim comercial stabil şi reciproc care oferă predictibilitate” pentru fermierii din ambele părţi.