Întrebat despre cursul investigațiilor după căderea și identificarea rachetelor pe teritoriul Republicii Moldova, DorinRecean a ezitat să ofere un răspuns clar. Premierul a vorbit despre faptul că Ucraina ne apără și că Ministerul Apărării a infirmat zvonurile apărute joi dimineața.

Totodată, conform șefului Executivului, Moldova trebuie să își consolideze capacitățile de apărare antiaeriană. De ce și cum au ajuns rachetele în țara noastră, însă, nu se cunoaște.

„Acestea sunt rachetele care cad aici din cauza războiului și agresiunii Rusiei în Ucraina. Trebuie să mulțumim Ucrainei și ucrainenilor că își apără Patria, ne apără pe noi și întreagă Europă. Trebuie să ne consolidăm capacitățile de apărare antiaeriană. Ce a fost astăzi, Ministerul Apării a spus că nu au existat survoluri, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne pregătim de riscuri. Astăzi Republica Moldova face față acestor provocări și vom continua să asigure pacea și liniștea. Să ne concentrăm și să muncim fiecare la locul lui”, a spus Recean.

De la debutul războiului în Ucraina, au fost raportate cel puțin patru cazuri când pe teritoriul Moldovei au căzut sau au fost identificate bucăți de rachetă, iar în una dintre situații căderea a fost surprinsă de cameră. Totodată, au existat și mai multe zvonuri despre violarea spațiului nostru aerian, infirmate de autorități.

#investigatie #rachete #războiul din Ucraina #Recean #survolare

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.