Rusia finanțează crima organizată în Moldova, afirmă premierul Recean. Declarațiile au fost făcute la ședința Comisiei Situații Excepționale, unde s-a decis anularea înregistrării tuturor candidaților partidului „Șansă”.

La întrunire au fost audiate rapoartele instituțiilor de drept și a fost făcută inventarierea tuturor categoriilor de probe acumulate. S-a constatat că tentative de distrugere a ordinii constituționale au fost contracarate, iar avertizările anterioare ale partenerilor de dezvoltare s-au confirmat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Planul Federației Ruse este să subordoneze Moldova intereselor sale. Vor să ne rupă țara, să o divizeze, să alimenteze separatismul. Ignorarea unor asemenea atacuri asupra statului nu este doar imoral, dar și împotriva legii”, a apus Recean

Precizăm că, vineri, 3 noiembrie, șeful Serviciului de Informații și Securitate, Alexandru Musteață, anunța că există dovezi precum că Partidul „Șansă” este finanțat ilegal de Ilan Șor, iar cheltuielile din campania electorală nu au fost declarate deplin. Probele au fost transmise și Comisiei Electorale Centrale, iar reprezentanții CEC comunicau redacției Realitatea că majoritatea dintre cei peste 600 de candidați ai formațiunii riscă să fie excluși din cursa electorală.

Drept reacție la declarațiile SIS, ministrul de Interne, Adrian Efros, preciza că „domnul Musteață s-a referit cu date concrete pe acest subiect. Vreau să menționez despre efortul interinstituțional pe care noi împreună l-am depus pentru a documenta și a prezenta aceste probe, care sunt concludente și adevărate, despre tot ce se petrece în Republica Moldova și toate tentativele de a corupe alegătorii și de a întoarce vectorul nostru pro-european”.

#alegeri #CSE #decizii #locale 2023 #Recean

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.