Kenyanul Kelvin Kiptum a doborât duminică recordul mondial la maraton, la Chicago, câştigând în două ore şi 35 de secunde, un timp cu peste 30 de secunde mai bun decât recordul precedent stabilit de conaţionalul său Eliud Kipchoge, informează Reuters.

Kiptum a doborât anul acesta recordul maratonului de la Londra şi era hotărât să facă din nou o magie în Chicago. El a accelerat la 35 de kilometri, înainte de a-şi ridica braţele în aer în aplauzele mulţimii pe ultima porţiune.

Iniţial, el nu a vizat recordul, dar a spus că ştia că performanţa anterioară, 2:01:09, a lui Kipchoge, dublu campion olimpic, era la îndemână în ultimii kilometri, în timp ce se străduia să facă istorie.

„Mă simt atât de fericit. Nu eram pregătit”, a spus el la linia de sosire. „Un record mondial nu era în mintea mea astăzi”.

El a rupt panglica de la linia de sosire cu trei minute şi 27 de secunde înaintea conaţionalului Benson Kipruto, în timp ce belgianul Bashir Abdi a terminat al treilea în 2:04:32.

În cursa feminină a existat, de asemenea, un efort remarcabil din partea alergătoarei olandeze Sifan Hassan, care a zădărnicit încercarea kenyencei Ruth Chepngetich de a obţine al treilea titlu consecutiv la Chicago. în 2:13:44, al doilea timp de maraton feminin al tuturor timpurilor.

Hassan a cucerit două medalii la Campionatele Mondiale de Atletism din august şi nu a dat semne de oboseală la Chicago, unde a depăşit-o pe Chepngetich cu un minut şi 53 de secunde.

Etiopianca Alemu Megertu a ocupat locul trei, cu timpul 2:17:09.

WORLD RECORD: We have a new man in town. Kelvin Kiptum just broke Eliud Kipchoge’s World Record with an unofficial time of 2:00:35! UNBELIEVABLE! pic.twitter.com/XfeMEzPveZ

— Chicago Marathon (@ChiMarathon) October 8, 2023

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Chicago #maraton #record

Un pescar din Constanța a prins în Marea Neagră un pește de aproape trei kilograme, originar din Oceanul Pacific. Este vorba despre sebastă, cunoscută și sub numele de peștele de rocă asiatic. Specialiștii spun că temperaturile tot mai ridicate ale apei ar putea favoriza adaptarea speciei la condițiile din Marea Neagră. Peștele este apreciat pentru carnea sa, însă apariția lui ridică semne de întrebare privind impactul asupra speciilor autohtone, transmite antena3.ro.

Sebasta provine din nord-vestul Pacificului, inclusiv din apele din apropierea coastelor Coreei. Potrivit biologilor, specia suportă variații mari de temperatură și salinitate, iar schimbările climatice ar putea explica prezența ei în apele românești.

„Este o specie care tolerează variații mari de salinitate și de temperatură. Schimbările climatice, care au produs multe modificări, inclusiv în bazinul Mării Negre, se pare că i-au permis să ajungă, în urmă cu doi-trei ani, până în zona românească”, a explicat biologul Victor Niță.

„Pe litoralul românesc, temperatura apei a crescut în ultimul deceniu cu aproximativ două grade, urmând tendința globală. Aceasta este și explicația apariției unor specii care nu sunt specifice zonei noastre”, a declarat climatologul Maria Mihailov.

Sebasta se hrănește cu pești mici, dar și cu creveți și crabi, așa că poate intra în competiție pentru hrană cu speciile autohtone. Există însă și un posibil avantaj economic, deoarece carnea ei este apreciată, iar dacă peștele va fi capturat în cantități constante, ar putea ajunge în meniurile restaurantelor de pe litoral.

„Are o carne foarte gustoasă și apreciată, bună pentru organism, bogată în nutrienți și în acizi grași Omega 3. Poate fi valorificată foarte bine în gastronomie”, a spus Victor Niță.

„Este un pește benefic pentru pescari, pentru că orice specie nouă care se aclimatizează în Marea Neagră aduce un plus de valoare pescarilor, dar și restaurantelor și magazinelor de pește”, a declarat Sorin Mănăilă, manager de restaurant.

Specialiștii avertizează însă că noul venit ar putea deveni un prădător periculos.

„Ajunge la dimensiuni foarte mari, este un fel de guvid uriaș, care chiar mănâncă guvizi. Poate deveni un prădător de vârf în fauna piscicolă a Mării Negre, în zonele noastre de litoral, mai ales dacă ar găsi mai multe zone stâncoase în care să se ascundă și să se reproducă”, a explicat Adrian Bilbă, doctor în științe.