Mai mulți cetățeni ucraineni ar fi plătit 10.000 de euro, ca să treacă Nistrul cu barca. În schemă ar fi fost implicați inclusiv funcționari din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (MAI), care dețin funcții de conducere, conform unui comunicat al Serviciului Protecție Internă și Anticorupție (SPIA).

În total, cel puțin 12 recruți ucraineni au trecut hotarul cu o barcă gonflabilă. Doi suspecți au fost reținuți, după ce au fost desfășurate 19 percheziții în localități din raioanele Dondușeni și Otaci.

Unul din suspecți a fost prins în flagrant, în timp ce conducea mașina personală pe șoseaua de centură a orașului Dondușeni, având în calitate de pasageri patru ucraineni care au intrat în țară ilegal. Al doilea membru al grupului a fost încătușat acasă, la Otaci, ambele persoane fiind plasate în arest preventiv pentru 30 de zile.

„Potrivit schemei infracționale deconspirate de autorități, membrii grupului infracțional le organizau ucrainenilor intrarea ilegală în Moldova prin traversarea râului Nistru cu o barcă gonflabilă, contra sumei de $10.000 per migrant ucrainean. Alternativ, migranții transmiteau banii în Ucraina – atât electronic, cât și în numerar. După sosirea ilegală în Moldova, recruții ucraineni se prezentau la Inspectoratul General pentru Migrație (IGM) și subdiviziunile Inspectoratului General al Poliției de Frontieră al MAI (IGPF), coordonate din timp cu organizatorul principal, pentru perfectarea actelor privind legalizarea șederii acestora în Moldova, în scopul plecării spre Uniunea Europeană”, precizează reprezentanții SPIA.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cele 19 percheziții au fost desfășurate cu sprijinul angajaților „Fulger” și au vizat 11 persoane cu vârste cuprinse între 31 și 47 de ani, inclusiv doi funcționari publici cu statut special din cadrul MAI, care dețin funcții de conducere. Anchetatorii bănuiesc că un intermediar primea fizic banii de la ucraineni, apoi le transmitea membrilor grupului.

În cadrul perchezițiilor, oamenii legii au ridicat barca folosită pentru traversarea ilegală a Nistrului și o parte din banii plătiți de către ucraineni, în valoare totală de 95.000$, în diferite valute. Persoanele care nu au fost reținute urmează să se prezinte în fața autorităților, pentru a li se înainta statutul de bănuite.

#migratie ilegala #Nistru #Percheziții #recruti #Ucraina

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.