Deputații au votat, în lectura a doua, Proiectul de lege privind amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale. Noua lege are ca scop crearea unui cadru normativ necesar pentru amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale (UAT) de nivelul întâi în vederea consolidării capacităților administrative ale autorităților publice locale și prestarea serviciilor publice de calitate și accesibile populației.

Potrivit proiectului, ”amalgamarea voluntară presupune comasarea benevolă a două sau a mai multor unități administrativ-teritoriale de nivelul întâi (sate/comune și orașe/municipii), în baza deciziilor consiliilor locale, cu respectarea unor condiții, criterii și proceduri”.

„În condițiile de bază ale amalgamării voluntare se prevede că teritoriul unității administrativ-teritoriale amalgamate trebuie să fie continuu, cu un număr al populației de minimum 3 000 de locuitori, iar distanța de la centrul administrativ al UAT amalgamate până la centrul oricărei dintre unitățile care o formează nu trebuie să depășească 25 de kilometri. Printre criteriile de selectare a centrului administrativ al UAT amalgamate se numără demografia (UAT cu cel mai mare număr de locuitori), capacitatea fiscală raportată pe locuitor, precum și capacitatea de furnizare a serviciilor publice”, se arată în documentul publicat de Parlament.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Procesul de amalgamare voluntară va fi inițiat în baza deciziilor consiliilor locale ale unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi, adoptate cu votul majorității consilierilor aleși, la propunerea primarului, a 1/3 din numărul consilierilor aleși sau a 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază în unitatea respectivă.

„Autoritățile administrației publice centrale vor oferi suport informațional, organizatoric, metodologic și financiar pentru realizarea amalgamării voluntare. În acest sens, va fi instituit Fondul de amalgamare voluntară a localităților, mijloacele căruia vor fi utilizate pentru acordarea următoarelor tipuri de stimulente financiare: transferuri cu destinație specială pentru pregătirea procesului de amalgamare voluntară; transferuri cu destinație specială pentru dezvoltarea infrastructurii în UAT amalgamate, precum și transferuri pentru susținerea bugetelor UAT amalgamate”, informează reprezentanții Legislativului.

Proiectul de lege cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale a fost elaborat de Cancelaria de Stat, în cooperare cu partenerii de dezvoltare, fiind parte a Strategiei de Reformă a Administrației Publice pentru anii 2023 – 2030.

#amalgamare #localitati #Moldova #parlament

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.

#amprente #armata #china