Modul de finanțare a instituțiilor preșcolare ar putea fi schimbat după modelul de finanțare a școlilor, a anunțat ministrul Educației, Dan Perciun. Astfel, grădinițele ar putea să primească bani pentru fiecare copil în parte.

Potrivit lui, în prezent, grădinițele mari, care sunt frecventate de mulți copii, primesc aceeași finanțare ca și grădinițele mici, ceea ce crează o inechitate.

„Ce ține de îmbunătățirea sistemului educațional, începând cu grădinițele, sunt câteva probleme fundamentale pe care trebuie să le rezolvăm. În primul rând, e vorba de formula de finanțare, statele de personal și acordarea dreptului de autogestiune, astfel ca grădinițele să-și poată gestiona mai bine bugetele. Dacă în cazul școlilor am trecut de 8 – 10 ani la finanțarea per elev, atunci în cazul grădinițelor acest lucru nu se întâmplă. Asta înseamnă că școlile mai mari, care au costuri mari, beneficiază de finanțarea adițională. Acum, avem situații când grădinițele mari din orașe și municipii subvenționează grădinițele mai mici din mediul rural. Finanțarea grădinițelor nu depinde astăzi de numărul de copii, dar de finanțarea istorică”, a declarat Dan Perciun.

Amintim că în 2012 a fost lansat un proiect de trecere a școlilor la autogestiune financiară. Acest program prevedea ca instituțiile de învățământ să primească bani, în funcție de numărul de elevi.

Astfel, pentru un elev se alocă aceeași sumă de bani, indiferent de școala în care învață acesta. Drept urmare, pe parcursul anilor a fost redus numărul de școli în Moldova. Au fost închise mai multe instituții de învățământ, în care erau puțini elevi.

#Dan Perciun #gradinite

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.