Avertizare dură din partea liderului Partidului Nostru, Renato Usatîi, pentru Partidul Acțiune și Solidaritate. Usatîi, într-o intervenție live pe rețelele de socializare, susține că a primit mai multe semnale precum că membrii PAS, deputați și lideri de prin raioane, încearcă să convingă primarii Partidului Nostru să adere la PAS.

Acest lucru se întâmplă de luni bune, mai spune Usatîi.

„Am o avertizare pentru PAS, ultima: Terminați să umblați pe la primari de orașe și să încercați să-i bomboniți, că dacă Șor cât eu nu am fost activ în viața politică, mergea pe la primarii noștri și propuneau câte 50 mii de euro și nu s-au vândut și dus la voi, apoi ce faceți voi astăzi. Voi mergeți pe la primarii noștri, și deja nu le dați lor bani în mână pentru dânșii cum făcea Șor, dar le promiteți bani pentru oraș: 20 milioane, 40 sau 60 milioane de lei ca ei să părăsească Partidul Nostru și să devină independenți. Dacă o să mai am un așa semnal, vă promit că o să vă prind reprezentanții voștri, nu contează că sunt conducătorii partidului vostru din raion, sunt deputați în Parlament sau alți demnitari de stat, vă promit că o să vă documentez, o să vă prind și o să vă fac la cei doi deputați prima nuntă голубая, розовая (n.r. albastră, roz) numiți-o cum vreți între dânșii. O să aveți prina nuntă înregistrată oficial din doi membri de-ai voștri, dacă-i prin în raion”, a spus Usatîi.

Amintim că astăzi, 27 februarie au fost prezentate rezultatele Barometrului socio-politic februarie 2023. Datele arată că dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare anticipate, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor ar bate Partidul Acțiune și Solidaritate, înregistrând cel mai mare scor, iar prin urmare și cele mai multe fotolii în viitorul legislativ.

Din numărul total al respondenților deciși, BCS ar lua 34,4%, PAS – 32,3%, Partidul Șor – 14,6%, iar Partidul Nostru – 5,4%. Alte partide nu ar acumula cele 5% necesare pentru accedere în forul suprem.

#amenintari #PAS #Renato Usatii

Piețele agricole internaționale dau semnale tot mai clare de alarmă, pe fondul blocării exporturilor de cereale din regiunea Mării Negre și al escaladării conflictelor care afectează rutele comerciale globale. Prețul grâului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, după o creștere de aproximativ 45% în ultimele 12 luni și de 10% doar în ultima lună. Porumbul a urcat, la rândul său, la maximul ultimilor trei ani, cu un avans de 14% într-o singură lună, scrie BANI.MD.

Evoluția reaprinde temerile privind o nouă criză alimentară globală, cu efecte severe în special asupra țărilor cu venituri mici și a statelor dependente de importurile de cereale. În economiile dezvoltate, principalul risc este reapariția presiunilor inflaționiste asupra alimentelor de bază.

Situația amintește de începutul războiului din Ucraina, când blocarea porturilor ucrainene de la Marea Neagră a provocat o explozie a prețurilor la cereale. Atunci, după luni de negocieri, Rusia a acceptat în iulie 2022 un acord mediat de ONU care a permis reluarea exporturilor ucrainene.

După retragerea Moscovei din acord, Ucraina a reușit să creeze o rută alternativă de transport prin apele teritoriale ale României și Bulgariei. Potrivit Iuliei Sirko, vicepreședinta Comisiei pentru Transport din Parlamentul ucrainean, aproximativ 8.000 de nave au transportat în ultimii doi ani și jumătate circa 200 de milioane de tone de produse ucrainene către aproximativ 50 de state.

Această perioadă pare însă să se fi încheiat. De aproximativ 35 de zile, niciun transport de cereale nu ar mai fi reușit să plece din porturile ucrainene de la Marea Neagră, potrivit estimărilor citate.

Atacurile asupra infrastructurii portuare s-au intensificat puternic. Numai în ultima lună, Rusia ar fi lansat zeci de rachete asupra porturilor din regiunea Odesa, asupra navelor și infrastructurii destinate exporturilor.

În iulie, atacurile asupra rutei cerealelor ar fi fost de opt ori mai numeroase decât în întreg anul 2025. După scufundarea, la 19 iulie, a unei nave cu echipaj internațional, companiile maritime și asigurătorii au început să evite ruta Mării Negre.

Efectele sunt similare cu cele din 2022: diminuarea exporturilor și creșterea rapidă a prețurilor, chiar dacă acestea nu au revenit încă la nivelurile extreme înregistrate imediat după declanșarea invaziei pe scară largă a Ucrainei.

Problemele nu afectează doar exporturile ucrainene. Terminalele rusești de cereale din Marea Azov și Marea Neagră au fost, la rândul lor, afectate de atacurile ucrainene.

Un atac cu drone asupra Novorossiiskului, la 12 august, ar fi paralizat o parte importantă a infrastructurii prin care trece o mare parte din exporturile agricole rusești. Reacția piețelor a fost rapidă, iar analiștii avertizează că scumpirile ar putea continua dacă escaladarea militară se prelungește.

Miza este una globală. Rusia este unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, iar Ucraina se află, de asemenea, printre principalii furnizori. Împreună, cele două state acoperă o parte importantă din cererea mondială, în special pentru țările din Africa de Nord și Orientul Mijlociu.

Presiunile asupra prețurilor sunt amplificate și de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, pe fondul problemelor de transport prin Strâmtoarea Ormuz. Costurile mai mari pentru energie și fertilizanți riscă să afecteze inclusiv producția agricolă din alte regiuni ale lumii.

În paralel, unele exporturi energetice rusești continuă să tranziteze Marea Neagră și Bosforul. Datele satelitare analizate de Institutul pentru Studii Strategice ale Mării Negre indică tranzitul a zeci de milioane de barili de petrol și produse petroliere rusești în primele 20 de zile din august.