Epopeea de la Aeroportul Internațional Chișinău (AIC), cu privire la licitația pentru spațiile comerciale deținute anterior de Ilan Șor, ar putea avea o finalitate, după cea de-a treia tentativă, doar dacă vor câștiga cei pe care și-i dorește guvernarea PAS. Este opinia liderului „Partidului Nostru”, Renato Usatîi. Politicianul, printre altele, a comparat licitația de la aerogară cu concursul pentru șefia Procuraturii Generale (PG).

„Dacă o să le convină ceea ce va ieși a treia oară, istoria se va încheia. Dacă nu, o să fie ca în cazul concursului pentru Procurorul General. Deci, actualul procuror, care a fost repede și promulgat (n.r. Ion Munteanu), pe ce poziție a ieșit la concursul precedent? Trei. Concursul a fost „rău”. Pentru că din cei doi, niciunul nu era al lor. Acum, când de pe locul trei a devenit numărul unu, gata, nu sunt probleme”, a declarat Usatîi, în cadrul emisunii sale săptămânale.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prima licitație a fost anulată pe motiv că la concurs au depus dosarele doar două companii. Este vorba de firmele „LeBridge și Lagardere, ceea ce nu asigură o concurență suficientă”, anunța anterior ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR), Andrei Spînu.

Ulterior, a fost anunțat un nou concurs, dar dosarul a fost depus doar de Lagardere, iar după prelungirea termenului de aplicare alte companii nu au vrut să participe la tender. Totuși, licitația a fost suspendată.

Pe data de 29 mai, Aeroportul Internațional Chișinău a anunțat despre inițierea unei noi licitații publice, a treia la număr, privind spațiile comerciale deținute anterior de Ilan Șor. Într-un comunicat de presă emis, responsabilii anunțau că licitația se va desfășura conform unor noi criterii.

Între timp, s-a aflat că Procuratura Anticorupție (PA) nu mai investighează licitația, după ce nu s-au găsit probe ce ar indica fapte de abuz de putere sau de serviciu în cadrul organizării licitației publice.

O nouă licitație, anunțată de Aeroportul Internațional Chișinău. Ajustările făcute în caietul de sarcini

#aeroportul chisinau #licitatie #Renato Usatii

Uniunea Europeană se confruntă cu o criză a prețurilor la energie, pe fondul perturbărilor de pe piețele petrolului și gazelor provocate de războiul din Iran. Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, le-a transmis miniștrilor Energiei din statele membre că guvernele ar trebui să ia în calcul măsuri pentru reducerea consumului de gaze naturale și electricitate, scrie adevărul.ro.

„Ne confruntăm cu o criză a prețurilor legată de o criză a aprovizionării”, a transmis Jorgensen, într-o scrisoare adresată miniștrilor europeni.

Potrivit Reuters, Europa este puternic dependentă de importurile de petrol și gaze, iar perturbarea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz pune presiune suplimentară asupra piețelor internaționale. Prin acest coridor trece în mod normal o parte semnificativă din comerțul mondial cu petrol și gaze naturale lichefiate.

Deocamdată, Uniunea Europeană nu se confruntă cu o lipsă de gaze, însă prețurile ridicate complică eforturile statelor membre de a-și reface rezervele înaintea iernii. Depozitele europene sunt în prezent mai puțin umplute decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce crește presiunea asupra guvernelor pentru pregătirea sezonului rece.

Jorgensen susține că UE este mai bine pregătită decât în criza energetică din 2021, când reducerea livrărilor rusești a provocat presiuni majore asupra pieței europene. Capacitatea mai mare de import de gaze naturale lichefiate, dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea consumului de gaze sunt printre factorii care au îmbunătățit situația.

Comisarul european le-a cerut statelor să continue pregătirile și să ia în calcul măsuri care să sprijine umplerea depozitelor de gaze sau să reducă cererea de gaze și electricitate atât timp cât situația o impune. Printre exemplele menționate se numără limitarea temperaturilor în clădirile publice, restricționarea încălzirii spațiilor exterioare și oprirea iluminatului public care nu este necesar.

Criza energetică este legată de conflictul din Orientul Mijlociu și de perturbările transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru comerțul mondial cu energie. Traficul navelor prin strâmtoare a scăzut puternic în ultimele săptămâni, deși unele exporturi de petrol continuă.