Reprezentanții Partidului „ȘOR” în Consiliul municipal Chișinău au condamnat astăzi războiul politic, inițiat de primarul capitalei, Ion Ceban, și guvernarea PAS, în jurul datoriei acumulate de întreprinderea municipală „Apă-Canal Chișinău” față de furnizorul de electricitate. Consilierii Serghei Burgudji și Valeri Klimenko au menționat că, în urma acestor lupte politice, au de suferit sute de mii de locuitori ai Capitalei, care au devenit ostatici ai unor interese electorale.

Potrivit consilierului Valeri Klimenko, conflictul dintre primarul Capitalei și Guvern este alimentat artificial de către cei care nu se gândesc la problemele orașului, ci la câștigarea unor puncte politice.

„Conflictul le convine PAS și partidului creat recent de primarul orașului nostru, Ion Ceban. În realitate, nu există nicio problemă și poate fi soluționată în câteva minute. Fracțiunea Partidului „ȘOR” a propus o soluție legală și simplă – alocarea din bugetul municipal a 70 de milioane de lei pentru a acoperi datoria „Apă-Canal Chișinău” față de furnizorul de electricitate. La fel au procedat consilierii de la Comrat. Au alocat banii necesari și au acoperit această datorie. Am propus aceeași variantă, însă primarul a declarat că este ilegal, fără a aduce argumente. Iată că această isterie continuă și fiecare dintre cele două forțe politice vrea să folosească în scopuri electorale acest conflict, înainte de alegerile locale”, a explicat Valeri Klimenko.

La rândul său, consilierul Serghei Burgudji a menționat că problema poate fi soluționată și printr-o scrisoare de garanție din partea Consiliului municipal Chișinău.

„Locuitorii Capitalei nu trebuie să sufere din cauza războiului dus de primar și Guvern. Noi devenim ostaticii acestui război. În fiecare zi suntem stresați că, iată, iată, vom rămâne fără apă. Destul! Dacă nu aveți capacitatea de a soluționa problema, noi vă putem ajuta, avem această experiență. Noi am propus să oferim scrisoare de garanție furnizorului de electricitate, prin care să ne angajăm să plătim, în două săptămâni, datoria formată. Este datoria noastră. Sistarea apei poate provoca un colaps în capitală – nu vor putea funcționa școlile și spitalele, ar putea să crape țevile din blocuri și instituții sociale”, a avertizat Serghei Burgudji.

Cei doi consilieri municipali din partea Partidului „ȘOR” au explicat că există o diferență de doi lei dintre tariful pentru serviciul de furnizare a apei, aprobat de ANRE, și cheltuielile reale ale „Apă-Canal Chișinău”. După achitarea datoriei față de furnizorul de electricitate, această diferență urmează a fi eliminată și problema va fi soluționată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#CMC #criza #deconectari #Partidul Șor #SA Apă Canal #soluții

Uniunea Europeană a reînnoit marţi, 22 septembrie, sancţiunile impuse Rusiei pentru invazia în Ucraina, cedând în cele din urmă în faţa Franţei şi Luxemburgului, care au cerut retragerea a doi oligarhi ruşi de pe lista de sancţiuni, solicitare care a ameninţat prelungirea acestora. După o lungă luptă, UE ridică sancțiunile împotriva celor doi oligarhi ruși, Alișer Usmanov și Mihail Fridman, din cauza amenințării cu blocarea totală a sancțiunilor împotriva Rusiei de către statele membre individuale, relatează Digi24.

În schimb, măsurile împotriva celorlalte 3.000 de persoane și entități vor fi prelungite pentru trei ani. Conform relatărilor din presă, Letonia a fost ultima țară care și-a renunțat la opoziția față de compromis.

Conform informațiilor de la Agenția de Presă Germană, punctul de plecare al acestor evoluții a fost cererea Slovaciei de ridicare a sancțiunilor împotriva miliardarului Usmanov. Franța se alăturase recent și în mod surprinzător acestei cereri. Ulterior, potrivit diplomaților, Luxemburgul a cerut ca, dacă sancțiunile împotriva lui Usmanov sunt ridicate, să fie și ridicate sancțiunile împotriva lui Fridman.

În contextul în care președintele Emmanuel Macron nu încetează să atragă atenția asupra amenințării hibride ruse, graba Franței de a cere ridicarea sancțiunilor europene împotriva omului de afaceri ruso-uzbek Alișer Usmanov nu poate decât să surprindă. Parisul și-a uimit partenerii, prezentându-se ca apărător al miliardarului al cărui nume figurează, din februarie 2022, pe lista celor 3 000 de persoane și entități juridice acuzate că susțin efortul de război al Rusiei. Însă, în cele din urmă, marți, 22 septembrie, aceștia au acceptat.

Invocând „securitatea națională”, diplomații francezi de la Bruxelles blocau, încă din 14 septembrie, prelungirea sancțiunilor, semănând discordie în rândul celor 27 de țări ale Uniunii Europene (UE). Franța și Slovacia solicitau reabilitarea lui Alișer Usmanov, iar Luxemburgul, Ungaria și Slovacia insistau ca un alt oligarh rus, Mihail Fridman, să fie, la rândul său, scutit de sancțiuni. Letonia, pe de altă parte, se opunea ferm acestor modificări, în timp ce Ucraina nu-și ascundea dezamăgirea.

Prim-ministrul ucrainean, Sergii Korețkii, a făcut apel la UE să nu slăbească sancțiunile împotriva Rusiei, în momentul în care aceasta din urmă își intensifică atacurile aeriene asupra țării sale.

Menţinând acest regim de sancţiuni împotriva a circa 3.000 de persoane şi entităţi acuzate că sprijină efortul de război al Rusiei împotriva Ucrainei, „am ajuns la un compromis dificil”, a transmis preşedinţia irlandeză a Consiliului UE, care a confirmat că „anumite persoane” au fost în final retrase de pe lista neagră.

Potrivit diplomaţilor, Franţa şi Luxemburgul au obţinut eliminarea lui Alisher Usmanov şi Mihail Fridman de pe listă. Letonia, care se opusese categoric exceptării acestor oligarhi de la sancţiuni, a acceptat în cele din urmă să se abţină pentru a fi depăşit obstacolul prelungirii sancţiunilor, conform aceloraşi surse.

Decizia, luată la nivel de ambasadori, mai trebuie formalizată prin aşa-numita procedură scrisă.

Franţa şi-a surprins la începutul acestei luni partenerii din UE după ce a insistat ca magnatul ruso-uzbec Usmanov să fie scos de pe lista sancţiunilor europene, invocând preocupări legate de securitatea naţională, pe care nu le-a precizat, dar ar putea fi vorba despre un acord de eliberare a unor cetăţeni francezi deţinuţi în Azerbaidjan.

Apoi, Luxemburgul a cerut acelaşi tratament şi pentru Fridman, care a deschis împotriva acestei ţări un proces în care cere despăgubiri de 16 miliarde de dolari.

Într-o primă reacţie după anunţul scoaterii celor doi oligarhi ruşi de pe lista sancţiunilor UE, ministrul ucrainean de externe Andrii Sybiha a scris pe reţeaua socială X că este o decizie „ruşinoasă şi nejustificată”.