Republica Moldova a fost prejudiciată cu peste 400 de milioane de lei în urma poluării râului Nistru cu produse petroliere. Precizarea a fost făcută de ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, în cadrul unei emisiuni de la TVR Moldova.

„S-a calculat un prejudiciu din datele oficiale care le-am avut în momentul acela, respectiv, dacă îmi aduc aminte exact a fost 455 milioane de lei, care, cu siguranță, noi le-am înaintat procuraturii ca să fie înaintate către instanțele internaționale pentru a recupera toate daunele care au fost aduse Republicii Moldova”, a spus Hajder.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că autoritățile din Republica Moldova au instituit, duminică, 15 martie, stare de alertă de mediu pentru o perioadă de 15 zile în bazinul râului Nistru, după depistarea unei unde de poluare cu produse petroliere, care a afectat mai multe sectoare ale fluviului.

Substanța petrolieră a fost observată la suprafața apei în data de 10 martie, iar imediat au fost inițiate intervenții și prelevate probe pentru a determina natura acesteia și riscurile asociate. Din cauza acestui incident, mai mulți consumatori din Bălți, Soroca, Sîngerei și Florești au rămas câteva zile fără apă.

Ulterior, joi, 19 martie 2026, a fost reluată alimentarea cu apă, după ce miercuri, 18 martie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat evoluții pozitive privind calitatea apei în râul Nistru, după perioada critică generată de poluarea cu produse petroliere.

Pe 23 martie, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a anunțat despre apariția unor noi pete de petrol pe râul Nistru, în nordul țării, în apropierea localității Unguri, raionul Ocnița. Oficialul a declarat că, deși partea ucraineană a confirmat oprirea sursei de poluare, reziduuri de petrol continuă să ajungă în aval.

#Nistru #petrol #poluare

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.