Doi bărbați din Moldova și Armenia, precum și o femeie din Tadjikistan, bănuiți de implicare în organizarea sosirii ilegale în Republica Moldova a unor migranți din Tadjikistan, au fost reținuți de ofițerii Poliției de Frontieră, de comun cu procurorii PCCOCS și ofițerii Inspectoratului General pentru Migrație.

Potrivit investigațiilor, migranții intenționau să ajungă la muncă în Uniunea Europeană, iar membrii grupului le-ar fi pus la dispoziție acte de identitate false ale Ucrainei și ar fi organizat logistica necesară ieșirii ulterioare din Moldova. În pachetul serviciilor ilegale ar fi fost inclusă și pretinsa asistare a acestora la obținerea statutului de azil.

„Până la ieșirea din Moldova spre România, migranții munceau la construcția unor blocuri noi din Chișinău. Pentru serviciile prestate, membrii grupului infracțional ar fi perceput între 6 500 și 7 000 de euro de persoană.

Urmare a reținerii celor trei bănuiți, la solicitarea Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), judecătorul de instrucție a dispus arest preventiv pentru 30 de zile în privința femeii de 52 de ani, care ar fi fost responsabilă de asigurarea migranților cu acte”, se arată în comunicatul Poliției de Frontieră.

Procurorii au solicitat aplicarea arestului și în privința bărbatului din Moldova, de 48 de ani, care ar fi intermediat achitările migranților, precum și a bărbatului din Armenia, de 51 de ani, care ar fi făcut legătura cu persoanele ce ar fi fabricat actele false, prezumtiv în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Investigațiile penale continuă în vederea identificării și tragerii la răspundere a altor membri ai grupului infracțional, cu respectarea prezumției nevinovăției.

Poliția de Frontieră îndeamnă cetățenii să evite persoanele care promit facilitarea ilegală a trecerii frontierei sau perfectarea unor acte false și să sesizeze autoritățile despre asemenea situații

#arest preventiv #frup infractional #migratie ilegala #Politia de frontiera

Chișinăul se schimbă. Se construiește, se înalță, se modernizează. Dar, printre clădirile noi din sticlă și beton, orașul își ascunde o altă față: veche, abandonată și uitată. Aproape o mie de monumente istorice și de arhitectură se află în municipiul Chișinău. Sunt clădiri care păstrează memoria orașului, dar care, în loc să fie restaurate, se transformă încet în ruine. Unele au fațade degradate, atele sunt înconjurate de construcții moderne care le sufocă. Sunt cazuri când lucrările începute se opresc… Iar în spatele acestui peisaj trist, de cele mai multe ori, se ascund procedurile birocratice.

Arhitecții susțin că una dintre principalele probleme este modul în care funcționează Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), instituție care examinează proiectele din zona istorică a Capitalei.

Problemele legate de activitatea Consiliului nu sunt însă noi. În 2022, Centrul Național Anticorupție a identificat riscuri de corupție în activitatea CNMI, inclusiv posibile conflicte de interese între membrii Consiliului și beneficiarii proiectelor. Instituția a recomandat atunci măsuri pentru reducerea acestor riscuri. Ministerul Culturii afirmă că, între timp, cadrul de organizare și funcționare al Consiliului a fost revizuit, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, examinarea documentației și publicarea deciziilor.

Totuși, rămâne întrebarea, de ce componența Consiliului de ani buni rămâne, în mare parte stabilă. În 2025, pentru funcțiile de membri au aplicat 10 arhitecți și trei reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. Cinci dintre membrii care făceau parte din Consiliu în 2022 și-au continuat mandatul și după concursul din 2025.