Curs valutar
  • EUR
    20.1538
    -0.0635%
  • USD
    18.3383
    0.1134%
  • RUB
    0.2221
    0.2701%
  • RON
    3.7684
    -0.0398%
  • UAH
    0.4046
    0.3955%

Toate știrile

18 noiembrie 2026

VIDEO Rezoluția care reafirmă sprijinul României pentru universitățile din R. Moldova și susținerea parcursului UE

13 Sept. 2024, 19:38
 // Categoria: Alegeri // Autor:  Realitatea.md
13 Sept. 2024, 19:38 // Alegeri //  Realitatea.md

În contextul festivităților dedicate celor 60 de ani de la fondarea Universității Tehnice a Moldovei (UTM), a avut loc o ședință comună de lucru între Consiliul Național al Rectorilor din România și Consiliul Rectorilor din Republica Moldova, în urma căreia a fost adoptată o rezoluție care reafirmă sprijinul României pentru universitățile din Republica Moldova și susținerea parcursului european al țării noastre. Evenimentul, organizat în a doua parte a zilei, a reprezentat o platformă importantă de discuții pentru consolidarea colaborării bilaterale între instituțiile de învățământ superior din cele două țări.

„UTM se află în aceste zile în straie de sărbătoare”. Instituția împlinește 60 de ani de la fondare

Salutul oficial al audienței a fost adus de acad. dr. hab. în științe medicale, prof. univ. Emil CEBAN, președinte al Consiliului Rectorilor din Republica Moldova și rector al Universității de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, care a salutat cordial prezența unor înalți oficiali, printre care Secretarul general al Ministerului Educației din Republica Moldova, Nadejda Velișco, Secretarul de Stat al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova, Adrian DUPU, precum și membri ai Consiliilor Rectorilor din cele două țări.

În discursul său, Emil CEBAN a subliniat importanța cooperării între România și Republica Moldova, punctând că acest parteneriat este esențial pentru progresul educațional și integrarea europeană a Republicii Moldova. D-sa a evidențiat faptul că România, stat membru al Uniunii Europene, și-a arătat de-a lungul timpului sprijinul necondiționat pentru Republica Moldova și că experiența acesteia în domeniul educației este valoroasă pentru dezvoltarea sistemului de învățământ din țara noastră. De asemenea, reformele din învățământul superior din Republica Moldova au fost prezentate ca un proces continuu, care necesită adaptarea la standardele europene și crearea de proiecte comune.

Printre aspectele discutate în cadrul ședinței s-a numărat și adoptarea unei rezoluții care reafirmă sprijinul României pentru universitățile din Republica Moldova și susținerea parcursului european al țării noastre. Această rezoluție este deosebit de importantă pentru integrarea universităților din Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

În continuare, au avut loc mai multe prezentări privind tendințele în învățământul superior din Europa, sistemul de asigurare a calității în învățământul universitar și finanțarea educației. Un moment aparte l-au constituit intervențiile studenților din universitățile românești, care au vorbit despre sprijinul acordat colegilor lor din Republica Moldova, implicarea acestora fiind foarte apreciată.

Un alt punct de interes major al ședinței a fost anunțul lansării unui apel de proiecte comune în domeniul cercetării și inovării, cu o valoare totală de circa 90 de milioane de lei, enunțat în cadrul unei conferințe de presă. Proiectul, cofinanțat de guvernele celor două state, va sprijini cercetările în domenii precum digitalizarea, industria, spațiul, climatul, sănătatea, cultura și securitatea civilă. Această inițiativă este un simbol al colaborării strânse între România și Republica Moldova, oferind oportunități pentru dezvoltarea științifică și tehnologică.

Ministrul Educației și Cercetării al Republicii Moldova, Dan PERCIUN, a menționat că acest proiect reprezintă un pas important în modernizarea educației și cercetării în Republica Moldova, fiind parte a unui plan național ambițios numit „SMART Moldova” pentru perioada 2024-2027. Ministrul român al Cercetării, Inovării și Digitalizării, Ivan BOGDAN-GRUIA, a evidențiat faptul că această colaborare bilaterală este extrem de importantă, aducând oamenii de știință din cele două țări mai aproape și încurajând dezvoltarea de tehnologii noi fără granițe.

Evenimentele au subliniat încă o dată importanța colaborării educaționale și științifice între România și Republica Moldova, contribuind la apropierea Republicii Moldova de spațiul european.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
18 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Victoria Laur

Croația, „locul de baștină” al cravatelor, este o țară cu un patrimoniu cultural bogat, turism dezvoltat și o populație diversă și prietenoasă. Țara se mândrește cu peste 1000 de insule în Marea Adriatică, dar și cu o rată a criminalității destul de scăzută. 

Are populația de aproape 4 milioane de locuitori, este cunoscută pentru traiul ieftin, iar prețurile sunt în medie mai mici cu 10-20% decât în restul Europei.

După ce şi-a câştigat independenţa în 1991, Croaţia a început să facă primele demersuri de apropiere de Uniunea Europeană. 

Negocierile au durat peste 10 ani, procesul fiind întârziat în special de tergiversările practicate de autorităţile croate în a-i preda Tribunalului Penal Internaţional pe unii militari din războiul din fosta Iugoslavie, urmăriţi pentru crime de război.

Țara a aderat la UE pe 1 iulie 2013, fiind cel de-al 27-lea stat membru. Zece ani mai târziu, la 1 ianuarie 2023, țara a adoptat moneda euro și a intrat în spațiul Schengen. Imediat, au fost eliminate toate controalele la frontierele terestre ale Croaţiei cu Slovenia şi Ungaria, precum şi cele maritime cu Italia. În total, au fost desfiinţate 73 de puncte de trecere a frontierei terestre şi 12 în porturile maritime.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cel mai mare partener comercial al Croației este UE. Intrarea în zona euro a adus țării multe avantaje pentru turism, care este vital pentru economia națională, contribuind cu aproape 20% la PIB. 

În 2013, un cetățean al Croației ridica lunar un salariu mediu brut de circa 730 de euro. Acesta a crescut până la 1200 în anul 2022.

Datele statistice relevă că speranța de viață în 2013 era de 75 de ani la bărbați și de 81 la femei. În 2022, cifrele au crescut ușor, la bărbați – până la 76 de ani, iar la femei – la 82 de ani.

Croații au inventat parașuta, torpila și vitezometrul. La fel, țara este cunoscută pentru producția de ulei de trufe, dar și pentru cei 4000 de km de litoral, însumați de cele o mie de insule pe care aceasta le deține.

Croația se numară printre țările cu cele mai multe plaje cu steag albastru (blue flag), un simbol ecologic, acordat conform unor criterii foarte stricte care vizează deopotrivă curățenia, calitatea apei și a mediului înconjurător.

Cultura croată este bogată în tradiții și obiceiuri, cu festivaluri locale, dansuri folclorice și o gastronomie diversă care reflectă influențele mediteraneene, centrale și balcanice. Bucătăria croată este cunoscută pentru fructele de mare, prosciutto-ul de Istria, trufe și vinuri de calitate.

Croația este o națiune pasionată de sport, având succes internațional în fotbal, handbal, baschet și tenis. Echipa națională de fotbal a Croației a ajuns în finala Cupei Mondiale FIFA din 2018, consolidând reputația țării pe scena sportivă internațională.