VIDEO Roberta Metsola a anunțat inaugurarea oficială a Biroului Parlamentului UE la Chișinău

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat vineri, 7 noiembrie curent, de la tribuna plenului de la Chișinău, inaugurarea oficială a Biroului Parlamentului European în Republica Moldova. Ea a declarat că deschiderea acestui birou reprezintă „un semnal clar al angajamentului Uniunii Europene față de țările Parteneriatului Estic și de parcursul european al Republicii Moldova”.

„Alegând Europa, întotdeauna a însemnat să alegeți solidaritate”, a afirmat Roberta Metsola, subliniind că Uniunea Europeană funcționează pe baza cooperării și sprijinului reciproc dintre statele membre. Ea a menționat că această solidaritate s-a reflectat inclusiv în eforturile comune de diversificare a livrărilor de energie electrică, pentru a reduce dependența de resursele rusești.

„Parlamentul European a fost primul care a cerut să puneți capăt dependenței de energia rusească. Viitorul Moldovei este unul european, ceea ce înseamnă că niciodată nu veți rămâne singuri în această călătorie, oricât de dificilă nu ar fi ea”, a declarat Metsola, reiterând angajamentul deplin al instituției pe care o conduce față de autoritățile de la Chișinău.

Ea a dat asigurări că Parlamentul European „va face absolut totul ce este necesar pentru a rămâne alături de Republica Moldova în efortul de a deveni membru al Uniunii Europene”. Metsola a subliniat că sprijinul oferit Chișinăului nu este doar politic, ci și concret, financiar și tehnic.

„Suntem prima instituție a Uniunii Europene care a cerut statutul de țară candidată pentru Republica Moldova. De fiecare dată am condamnat orice fel de ingerințe străine care au încercat să submineze stabilitatea dumneavoastră și am rămas neclintiți în sprijinul nostru pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova”, a declarat președinta Parlamentului European.

Metsola a menționat și contribuțiile financiare ale Uniunii Europene la reformele inițiate de autoritățile moldovene. „Am bursat 1,9 miliarde de euro pentru reformele noastre și venim deja cu o prefinanțare semnificativă. Am consolidat zona de liber schimb și am ajutat Moldova să se alăture la SEPA, pentru ca tinerii din Republica Moldova să beneficieze de aceleași oportunități și șanse ca oricine din Uniunea Europeană”, a precizat ea.

Președinta Parlamentului European a subliniat și importanța sprijinului practic în procesul de aderare. „Fiind implicată în propria mea țară în procesul de aderare la Uniunea Europeană, cunosc cât de important este să ai alături parteneri implicați, prezenți și angajați”, a spus Metsola.

În acest context, deschiderea Biroului Parlamentului European la Chișinău va permite, potrivit oficialei europene, o colaborare directă și constantă cu instituțiile moldovene. „Acest birou se va afla aici, în teren, în fiecare zi, sprijinindu-vă și ajutându-vă în toate eforturile pe care le depuneți”, a declarat Metsola, adresându-se președintelui Parlamentului Republicii Moldova și deputaților prezenți.

#Roberta Metsola #birou #UE

Aproximativ 30% dintre studenții din Republica Moldova folosesc inteligența artificială pentru realizarea lucrărilor universitare, însă statul nu dispune, deocamdată, de un mecanism centralizat de depistare a plagiatului. Declarația a fost făcută de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova.

Potrivit oficialului, tezele realizate cu ajutorul inteligenței artificiale nu pot fi identificate cu softurile existente în prezent, iar universitățile utilizează instrumente de verificare diferite, de la caz la caz.

„În toate universitățile, și studenții, și profesorii vorbesc despre utilizarea pe larg. Ce ne propunem să facem este să elaborăm sau să contactăm serviciile unui soft național de prevenire a plagiatului, care să funcționeze ca un depozitor cu toate tezele de licență din țara noastră. Universitățile, de la caz la caz, folosesc și asemenea instrumente. E important să avem niște standarde clare față de ce înseamnă plagiat, să avem niște standarde față de instrumentele care depistează plagiatul și să facem lucrul acesta sistemic. Și în angajamentul nostru față de Uniunea Europeană, și în contextul Planului de Creștere, noi avem rezervate resurse fie pentru a elabora un soft național, fie pentru a contracta servicii de la o companie românească sau internațională”, a declarat Dan Perciun.

Ministrul a mai precizat că, la sfârșitul lunii decembrie, la Conferința dedicate integrității academice, vor fi abordate inclusiv subiectele ce vizează utilizarea inteligenței artificiale în învățământul superior: „Pentru că ceea ce astăzi oferă inteligența artificială sunt produse care nu sunt depistabile de către aceste softuri antiplagiat. Și aici merită să revenim la o discuție serioasă despre examenele la final de an”.

Utilizarea inteligenței artificiale în mediul universitar ridică tot mai multe provocări în întreaga Europă, nu doar în Republica Moldova. În timp ce unele instituții de învățământ din UE au introdus ghiduri clare privind folosirea AI ca instrument de sprijin educațional, altele au optat pentru reguli stricte de limitare a acesteia. Lipsa unor standarde unitare și a unor sisteme performante de verificare face dificilă delimitarea dintre utilizarea legală a tehnologiei și încălcarea principiilor de integritate academică.