Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat vineri, 7 noiembrie curent, de la tribuna plenului de la Chișinău, inaugurarea oficială a Biroului Parlamentului European în Republica Moldova. Ea a declarat că deschiderea acestui birou reprezintă „un semnal clar al angajamentului Uniunii Europene față de țările Parteneriatului Estic și de parcursul european al Republicii Moldova”.

„Alegând Europa, întotdeauna a însemnat să alegeți solidaritate”, a afirmat Roberta Metsola, subliniind că Uniunea Europeană funcționează pe baza cooperării și sprijinului reciproc dintre statele membre. Ea a menționat că această solidaritate s-a reflectat inclusiv în eforturile comune de diversificare a livrărilor de energie electrică, pentru a reduce dependența de resursele rusești.

„Parlamentul European a fost primul care a cerut să puneți capăt dependenței de energia rusească. Viitorul Moldovei este unul european, ceea ce înseamnă că niciodată nu veți rămâne singuri în această călătorie, oricât de dificilă nu ar fi ea”, a declarat Metsola, reiterând angajamentul deplin al instituției pe care o conduce față de autoritățile de la Chișinău.

Ea a dat asigurări că Parlamentul European „va face absolut totul ce este necesar pentru a rămâne alături de Republica Moldova în efortul de a deveni membru al Uniunii Europene”. Metsola a subliniat că sprijinul oferit Chișinăului nu este doar politic, ci și concret, financiar și tehnic.

„Suntem prima instituție a Uniunii Europene care a cerut statutul de țară candidată pentru Republica Moldova. De fiecare dată am condamnat orice fel de ingerințe străine care au încercat să submineze stabilitatea dumneavoastră și am rămas neclintiți în sprijinul nostru pentru suveranitatea, independența și integritatea teritorială a Republicii Moldova”, a declarat președinta Parlamentului European.

Metsola a menționat și contribuțiile financiare ale Uniunii Europene la reformele inițiate de autoritățile moldovene. „Am bursat 1,9 miliarde de euro pentru reformele noastre și venim deja cu o prefinanțare semnificativă. Am consolidat zona de liber schimb și am ajutat Moldova să se alăture la SEPA, pentru ca tinerii din Republica Moldova să beneficieze de aceleași oportunități și șanse ca oricine din Uniunea Europeană”, a precizat ea.

Președinta Parlamentului European a subliniat și importanța sprijinului practic în procesul de aderare. „Fiind implicată în propria mea țară în procesul de aderare la Uniunea Europeană, cunosc cât de important este să ai alături parteneri implicați, prezenți și angajați”, a spus Metsola.

În acest context, deschiderea Biroului Parlamentului European la Chișinău va permite, potrivit oficialei europene, o colaborare directă și constantă cu instituțiile moldovene. „Acest birou se va afla aici, în teren, în fiecare zi, sprijinindu-vă și ajutându-vă în toate eforturile pe care le depuneți”, a declarat Metsola, adresându-se președintelui Parlamentului Republicii Moldova și deputaților prezenți.

#birou #Roberta Metsola #UE

Examinarea în apel a dosarului „Frauda bancară”, în care Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare, va începe la 1 octombrie. La ședința preliminară de miercuri, 26 august, de la Curtea de Apel Centru, fostul lider democrat a participat prin videoconferință.

Avocatul său, Lucian Rogac, a cerut ca Plahotniuc să fie adus în instanță prin escortă, invocând probleme de comunicare apărute în timpul ședinței și necesitatea ca acesta să poată discuta direct cu apărătorii.

„Este o comunicare defectuoasă prin intermediul teleconferinței”, a declarat Rogac.

Avocatul a invocat și prevederi legale, hotărâri ale Curții Constituționale și jurisprudența CEDO privind participarea fizică a inculpatului.

Instanța a respins cererea, astfel că Plahotniuc va participa în continuare la ședințele de judecată prin videoconferință.

Apărarea a anunțat că va prezenta mai multe probe acumulate după pronunțarea sentinței. Avocații vor contesta atât fondul cauzei, cât și modul în care a fost constituit completul de judecată în prima instanță. Rogac susține că aceste argumente ar putea schimba rezultatul procesului, iar apărarea va cere, în continuare, achitarea lui Plahotniuc.

Până la 28 septembrie, părțile urmează să prezinte eventuale cereri suplimentare, după care, la 1 octombrie, va începe examinarea cauzei în apel.

Amintim că, ședința precedentă, programată pentru ziua de luni, 24 august, a fost amânată din cauza unei alerte false cu bombă, iar ulterior anulată.

Vladimir Plahotniuc a fost condamnat, la 22 aprilie, la 19 ani de închisoare într-un penitenciar de tip închis, în dosarul „Frauda bancară”. Procurorii au cerut inițial o pedeapsă de 25 de ani. Fostul lider democrat nu a fost prezent la pronunțarea sentinței, iar avocatul său a anunțat că va contesta decizia. Și procurorii au contestat sentința la Curtea de Apel Centru și au cerut ca pedeapsa să fie majorată de la 19 la 25 de ani.

Procurorii spun că pedeapsa aplicată nu este suficientă, ținând cont de gravitatea faptelor, și că nu există circumstanțe atenuante pentru o sancțiune mai blândă.