Pare a fi o ciudățenie, dar unele cimitire sunt adevărate muzee în aer liber și atrag mii de turiști. Pe lângă personalitățile pe care le găzduiesc, unele cimitire adăpostesc superbe opere de artă, realizate de importanți sculptori. Un astfel de loc se regăsește și în București – celebrul Cimitir Bellu. Numele său este, de fapt, Cimitirul Şerban Vodă şi se află în Piaţa Eroii Revoluţiei, la intersecţia dintre Calea Şerban Vodă şi Şoselele Giurgiu, Viilor şi Olteniţei.

Obiceiul oamenilor din Bucureşti era să îşi îngroape rudele decedate în cimitirele din jurul bisericilor, însă în secolul al XIX-lea, autorităţile au hotărât ca cimitirile să fie create în afara oraşului. Astfel, în anul 1850, Sfatul Orășenesc decide să construiască un cimitir pe uliţa Şerban Vodă, unde baronul Barbu Bellu avea o grădină. Baronul era, la acea vreme, ministrul Cultelor şi Justiţiei şi a donat terenul în acest scop.

Capela Cimitirului Bellu a fost zugrăvită iniţial de Constantin Lecca, însă ea a fost lăsată să se ruineze. Astfel, în anul 1890, este ridicată o altă capelă, Emil Pake Protopopescu fiind cel care a pus piatra de temelie. Noua capelă a fost construită după modelul catedralei din Karlsbad.

Deschiderea cimitirului a fost în anul 1858, iar primul care a cumpărat un loc de veci era Constantin Alexandru Rosetti, cel care a iniţiat organizarea cimitirului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cimitirul Bellu este un obiectiv turistic al Bucureștiului, deşi poate părea ciudat ca un cimitir să primească turişti. Însă acest lucru se datorează faptului că aici se găsesc mormintele a numeroase personalităţi româneşti, iar multe dintre monumentele din cimitir au fost declarate monumente istorice naţionale. Printre cei care au fost înmormântaţi aici se numără Titu Maiorescu, Ion Luca Caragiale, Ion Minulescu, George Coşbuc, Marin Preda, Mihai Eminescu, Spiru Haret, Ionel Teodoreanu, Traian Vuia.

Cimitirul Bellu prezintă interes şi prin monumentele care însoţesc mormintele unor oameni obişnuiţi, dar cu poveşti foarte interesante. De exemplu, sculptura unei femei care stă pe patul de moarte şi a unui bărbat care stă la picioarele ei. Aceasta reprezintă dragostea a doi tineri, care nu cunoșteau să sunt soră și frate. Disperaţi, cei doi se sinucid.

Bellu este inclus într-o reţea europeană a cimitirelor cu valoare de patrimoniu şi are peste 170 de monumente arhitecturale de valoare.

„Proiectul România are prioritate în comunicare – ediția 2.0 – este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Cimitirul Bellu #Romania #turism

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.