România turistică vă prezintă astăzi două vârfuri de munte din zone diferite ale României, care atrag anual mii de turişti şi iubitori de a cuceri Făgăraşul şi Ceahlăul – Vârful Moldoveanu şi Vârful Toaca.

Vârful Moldoveanu mai este numit Everestul României, pentru că este cel mai înalt vârf muntos din ţară, situat la o altitudine de 2544 m.

Vârful Moldoveanu face parte din Munții Făgăraș, cei mai înalți și mai impunători munți din România. Masivul Făgăraș este cunoscut pentru peisajele sale spectaculoase și atrage mulți alpiniști și iubitori de drumeții. În ceea ce privește istoria, numele vârfului este legat de regiunea în care se află, Moldova. Există și o legendă care spune că vârful își are denumirea după numele ciobanul care administra zona acum aproximativ o sută de ani, când singurii care cutreierau aceste zone erau ciobanii

Există trei trasee principale care vă duc pe Vârful Moldoveanul şi toate oferă peisaje unice, niciodată la fel, pentru că lumina, anotimpul și norii creează imagini irepetabile.

Dacă vă aventuraţi pe Moldoveanul trebuie să fiţi echipaţi corespunzător – încălțăminte rezistentă la apă, rucsac ușor și rezistent, haine adecvate condițiilor montane, baston de drumeție, echipament de protecție și orientare, cum ar fi o hartă, busolă sau GPS.

Munții Făgăraș găzduiesc o varietate bogată de specii vegetale și animale. De la păduri de conifere la pajiști alpine și zăvoaie, diversitatea floristică este remarcabilă. În ceea ce privește fauna, se pot întâlni animale ca ursul, capra neagră, vulturul, stânca de apă, specii protejate și care adaugă farmecul și raritatea acestui loc minunat.

Cel de-al doilea vârf bun de escaladat este Vârful Toaca, situat în Masivul Ceahlău, este unul dintre cele mai înalte și mai impunătoare piscuri din Carpații Orientali ai României. Cu o altitudine de 1904 m. acest vârf oferă priveliști spectaculoase și este un punct de atracție pentru numeroși iubitori ai muntelui, fie că sunt alpiniști experimentați sau doar pasionați de drumeții.

Ascensiunea către Vârful Toaca poate fi realizată pe mai multe trasee marcate, accesibile atât vara cât și iarna, cu echipamentul adecvat. Cel mai bun moment pentru a vizita Vârful Toaca din Masivul Ceahlău este în perioada iunie-septembrie, când condițiile meteorologice sunt favorabile pentru drumeții și alpinism. Accesul pe munte este permis pe tot parcursul zilei, însă este recomandat să începeți ascensiunea dimineața devreme pentru a evita întunericul și pentru a avea suficient timp pentru întoarcere. Pentru a ajunge pe pisc aveţi nevoie de 4-6 ore pentru urcare, în funcție de condiția fizică și de ritmul de mers. Nu uitaţi să alocaţi timp şi pentru opriri, admirarea peisajelor şi fotografii.

Odată ce înaintaţi pe munte veţi ajunge la celebrele scări care duc către nori. Sunt 519 TREPTE metalice pe care le urcaţi şi ajungeţi direct la staţia meteo amplasată n vârful muntelui. De aici şi până să cuceriţi vârful toaca sunt doar câţiva metri.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Vârful Toaca și Masivul Ceahlău sunt destinații de neuitat pentru orice turist care caută să se reconecteze cu natura și să descopere frumusețile nealterate ale României. Fie că este vorba de o escapadă de weekend sau de o vacanță mai lungă, această zonă oferă o experiență unică, plină de aventură și liniște.

#România turistică #Varful Moldoveanu #Vârful Toaca

Guvernul Franței a luat în calcul blocarea rețelelor sociale în timpul protestelor care au avut loc sâmbăta trecută, potrivit Antena3 cu referire la Politico. În acest sens, autoritățile de la Paris au purtat discuții cu operatorii de telecomunicații pentru a identifica modalități de restricționare a accesului la platformele de socializare.

În săptămâna premergătoare datei de 24 octombrie, Ministerul de Interne francez a luat legătura cu operatorii de telecomunicații pentru a explora modalități de a restricționa accesul la rețelele sociale, chiar și la internetul mobil, în anumite zone, cu scopul de a împiedica coordonarea celor care provocau tulburări.

Demersul a culminat cu o solicitare directă a prim-ministrului Sébastien Lecornu către operatorii francezi de telecomunicații, prin care le cerea să fie pregătiți să blocheze accesul la TikTok, Instagram, Snapchat și X. Această cerere apare într-o scrisoare dezvăluită de publicația digitală franceză Blast, care a relatat prima despre solicitarea guvernului.

Oficiali din cabinetul lui Lecornu, din Ministerul Tehnologiei și din Ministerul de Interne nu au negat această măsură și nici existența scrisorii.

Ce a vrut guvernul francez să blocheze

Guvernul se temea că scenele de violență din 17 octombrie s-ar putea repeta sau amplifica în weekendul următor, o îngrijorare care nu s-a adeverit, întrucât pe 24 octombrie s-au înregistrat mult mai puține incidente.

„Ceea ce urmăreau, în primul rând, era blocarea canalelor de comunicare prin care bandele se pot întâlni și organiza”, a declarat un angajat al unui furnizor de servicii de telecomunicații, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber.

O astfel de măsură ar fi împiedicat, însă, și comunicarea protestatarilor pașnici. Potrivit surselor citate, blocarea accesului la rețelele de socializare într-o zonă delimitată, cum ar fi un anumit cartier, nu este posibilă din punct de vedere tehnic, în timp ce întreruperea accesului la internetul mobil ar cauza perturbări majore în cazul altor servicii esențiale, precum plățile mobile, sistemele de supraveghere și comunicațiile de urgență.

Guvernul a luat în considerare și o soluție mai puțin radicală, care ar dezactiva funcțiile de afișare a geolocalizării „pentru a preveni, de exemplu, adunările unor persoane care nu se cunosc între ele”, potrivit oficialului din cadrul cabinetului prim-ministrului.

În Parlament sunt discutate și alte limitări privind accesul la rețelele de socializare, în cadrul dezbaterilor pe marginea așa-numitului proiect de lege „cine strică, plătește” („who breaks pays”); acesta ar impune răspunderea financiară a persoanelor care au participat „în mod conștient” la revolte – indiferent dacă acestea au provocat sau nu, în mod direct, distrugeri de bunuri.

Același proiect de lege ar obliga platformele să elimine, în termen de 24 de ore, conținutul care incită la agresiuni fizice sau sexuale, furturi, distrugeri sau deteriorări de bunuri, „atunci când un astfel de conținut este de natură să provoace o perturbare gravă a ordinii publice”, și, în termen de o oră, conținutul care îndeamnă la insurecție.

De asemenea, alți parlamentari propun măsuri care variază de la monitorizarea celor care provoacă tulburări, prin intermediul supravegherii video bazate pe algoritmi, până la sancționarea platformelor de comerț online care nu reușesc să prevină vânzarea de bunuri furate.