Rudele Anei-Maria, tânăra de 19 ani din Orhei, dispărută și ucisă cu bestialitate, telefonul fetei nu a fost găsit până acum. Totodată, potrivit ei, nici iubitul tinerii nu prea vrea să discute cu familia ei și nu îi permitea să interacționeze cu apropiații. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Femeile nu tac” cu Adrian Prodan.

Femeia a început să își sune fiica, dar telefonul ei era deconectat, iar ea nu înțelege nu a aflat de la iubitul tinerei despre faptul că Ana-Maria e de negăsit. Totodată, aceștia bănuiesc că șoferul era pregătit pentru crimă.

„Eu cred că el (n. red.: iubitul tinerei) se cunoaște cu acest bărbat de la penitenciarul în care au lucrat împreună. Ion lucra într-o parte și șoferul în altă parte. Cred că de acolo și se cunosc. Nu știu dacă Ana-Maria îl cunoștea pe șofer”, a povestit mama fetei.

Poliția deocamdată nu a relatat prea multe detalii rudelor, iar mama Anei-Maria susține că bărbatul nu i-ar fi permis fiicei sale să interacționeze cu familia, declarând că apropiații săi consumă alcool, iar acum și el ar refuza să discute cu aceștia.

Mătușile Anei-Maria, însă, susțin că iubitul ei ar fi avut datorii, iar fata ar fi fost urmărită.

Totodată, mama tinerii afirmă că se teme de o eventuală vizită a fratelui principalului suspect.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Ana-Maria, o tânără gravidă din Orhei, de doar 19 ani, a dispărut pe 12 aprilie. S-a stabilit că tânăra urcase într-o mașină de ocazie, iar șoferul a fost reținut și refuza să colaboreze cu ancheta.

În cadrul perchezițiilor în casa individului au fost găsite mai multe lucruri care aparțineau unor femei necunoscute. Poliția a rugat femeile care l-au cunoscut vreodată în circumstanțe dubioase, să anunțe oamenii legii.

Ana-Maria a fost găsită fără suflare pe 20 aprilie, într-o fâșie forestieră, la aproximativ 21 de kilometri de localitatea unde avea casă bărbatul.

#Ana-Maria #crima #dezvaluiri #omor #rude

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.