Frații Ruslan și Serghei Secrieru, originari din satul Dușmani, Glodeni au plecat de ani buni la muncă în Rusia și au dispărut fără urmă după ce au fost forțați să semneze un contract militar și să fie trimiși pe frontul din Ucraina. Apropiații susțin că cei doi lucrau în orașul Reazan, unde au fost reținuți de poliția rusă în 2024.

 „Lor le-au pus așa întrebare, ori vă deportăm, ori mergeți pe trei luni, ei au semnat că pleacă pe trei luni pentru că nu aveau acte, era contract, trei milioane de ruble rusești, dacă se întâmplă ceva rămâne la ucraineanca cu care trăia Sergiu. Pe urma s-a spus că s-a găsit, nu sunt decedați, pe urmă ne-a spus verișorul lor drept de la Bisericani că sunt vii, nu sunt morți”, afirmă Mihai Turcanu, verișorul.

Mama celor doi frați a decedat anul trecut, tatăl lor nu ținea legătura cu ei. După ultima discuție, de pe 10 octombrie 2024, Natalia sora acestora a pierdut legătura cu ei.

Până nu demult îi crede morți. Acum câteva zile a reușit să afle, din surse neoficiale, că Serghei este în viață și s-ar fi predat ucrainenilor.

 „M-a sunat fratele, a zis că nu se primește nu poate să ne spună totul adevărul, dar îi ia la război. Din ceea ce se spune, eu din ce cunosc ei sunt decedați, alții spun că sunt vii, săptămâna trecută am văzut un băiat Alexei el este acolo, domnul Alexei a spus că fratele Sergiu este în viață și el s-a predat în august ucrainenilor. Nu avem concret niciun rezultat, domnul mi-a zis că Sergiu este în viață și dacă va reuși să comunice cu dânsul îmi va spune care este situația lui Ruslan”, a spus sora Natalia.

În Dușmani, oamenii își amintesc de cei doi frați ca de niște tineri liniștiți, muncitori, care au plecat „ca toți ceilalți – să se hrănească”.

„I-am cunoscut, Ruslan mi-a fost elev, i-am fost dirigintă. Nu am acceptat o mulțime de lucruri care se petreceau în familia lor, de asta. Erau niște băieți muncitori, s-au dus ca toată lumea să se hrănească, nu mai era de lucru aici, la locul lor, nu pot să spun nimic rău, Ruslan învăța bine, în clasa a 9-a primăvara, când trebuia să dea examene, a plecat în Rusia cu cineva la muncă, mai mult nu știu nimic.”

„Cuminți băieții, nu erau ei așa să umble aiurea sau să dea la oameni. Trecea un om, bună ziua, mulțumesc. Sărăcii frați, tineri. Băieți cuminți, nu aveau cu nimeni nimic, nu se certau, pe la cluburi nu se duceau. Omenoși.”

Autorităţile de la Chişinău nu au nici o evidenţă a cetăţenilor care luptă pe front, în războiul din Ucraina.