Ambasadoarea britanică în Rusia a fost convocată de Ministerul de Externe. Asta, după acuzaţiile Moscovei că personal al marinei britanice a fost implicat într-un atac cu drone ucrainene asupra flotei ruse de la Marea Neagră în Crimeea, informează Reuters.

Ambasadoarea Deborah Bronnert a sosit la Ministerul de Externe în timp ce o mulţime scanda sloganuri antibritanice şi ridica pancarte pe care se putea citi „Marea Britanie este un stat terorist”.

Bronnert s-a aflat în minister aproximativ 30 de minute, a declarat un jurnalist Reuters aflat la faţa locului. Nu au existat imediat comentarii din partea Rusiei sau a Marii Britanii cu privire la detaliile discuţiei.

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus Maria Zaharova anunţase miercuri că ambasadoarea urmează să fie convocată în legătură cu atacul de sâmbătă cu drone asupra Crimeei, peninsulă anexată de Rusia de la Ucraina în 2014.
Marea Britanie afirmă că acuzaţiile sunt false. După atacul cu drone, Rusia şi-a suspendat temporar participarea la un acord intermediat de ONU asupra transportului de cereale la Marea Neagră.

Rusia vede Marea Britanie ca pe o putere occidentală deosebit de perfidă despre care preşedintele Vladimir Putin spune că plănuieşte să distrugă Rusia şi să-şi însuşească vastele ei resurse naturale.

După ce Rusia a invadat Ucraina, Marea Britanie împreună cu Statele Unite şi Uniunea Europeană au impus unele dintre cele mai severe sancţiuni din istorie şi au furnizat arme pentru a ajuta Ucraina. Ministerul rus al Apărării a declarat că membri ai marinei britanice au aruncat în aer gazoductele Nord Stream, acuzaţie respinsă ca falsă de Londra care spune că are scopul de a distrage atenţia de la eşecurile armatei ruse în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ambasadoarea Marii Britanii la Moscova #Ministerului de Externe rus

Europenii ar putea primi gaze naturale dintr-un zăcământ submarin de lângă Cipru începând cu martie 2028, a declarat ministrul cipriot al energiei, Michael Damianos, informează știrileprotv.ro.

Războiul din Ucraina și instabilitatea din Orientul Mijlociu determină Europa să caute surse alternative, iar Mediterana de Est devine o opțiune viabilă, transmit AP și ekathimerini.com.

Companiile TotalEnergies (Franța) și Eni (Italia) au decis luna trecută să exploateze zăcământul Cronos, de pe coasta de sud a Ciprului. Ar fi o premieră ca gaze din estul Mediteranei să ajungă pe piața europeană.

Conducta de la Cronos către Egipt (105 km distanță) va fi construită în 18 luni, iar gazele vor fi procesate la Damietta și lichefiate pentru transport naval către Europa. Costul proiectului este de aproximativ 2 miliarde de dolari, jumătate din estimările pentru alte zăcăminte, datorită apropierii de infrastructura existentă.

Cronos are peste 84,95 de miliarde de metri cubi de gaze, dar aproximativ 20% ar putea fi utilizate pentru nevoile interne ale Egiptului. Damianos a subliniat că veniturile pentru Cipru nu vor fi uriașe, dar importanța constă în debutul producției.

Șase zăcăminte de gaze lângă Cipru

Cronos este unul dintre cele șase zăcăminte descoperite în zona economică exclusivă a Ciprului. Două dintre acestea, Glaucus și Pegasus, dezvoltate de ExxonMobil și QatarEnergy, ar putea începe producția până în 2033. ExxonMobil plănuiește să își extindă explorările în zonă.

Un alt zăcământ, Aphrodite, de 158,57 miliarde de metri cubi, descoperit acum 15 ani, urmează să primească o decizie finală de dezvoltare în vara lui 2027, de la un joint-venture condus de Chevron. O parte din Aphrodite se află în apele israeliene, iar un arbitru va decide procentul cuvenit Israelului până luna viitoare.

Ciprul promovează și un proiect de interconectare electrică cu Europa (Great Seas Interconnector), susținut de investitorul francez Meridiam, care ar conecta Ciprul și Israelul la rețeaua europeană. Proiectul este însă blocat de birocrație legată de costuri, întrucât estimarea inițială de 2,2 miliarde de dolari ar putea fi depășită. UE a alocat deja 760 de milioane de dolari, iar Ciprul ar putea suporta până la 63% din costuri, ceea ce ar duce la creșterea prețurilor la energie. Se caută investiții private suplimentare pentru a reduce această povară.

Neptun Deep, aproape de debut în România

În România se fac pregătiri pentru punerea în producție a proiectului Neptun Deep, care include platforma offshore, 3 sisteme submarine, 10 sonde de producție – 4 deja forate în Pelican Sud și 6 în curs pe Domino – și stația de măsurare și control al gazelor de la țărm, din Tuzla.

„România va deveni cel mai mare produc, oferă bigger stage în UE” spune Christina Verchere, CEO OMV Petrom.

Producția anuală este estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale, adică aproape dublează producția actuală. Asta ar putea duce și la scăderea prețurilor, mai ales în contextul în care acum gazul e mai scump din cauza războiului din Iran.

Aristotel Jude, Romgaz: „Cred că după ce prețul administrat va expira după aprilie 2027, împreună cu curgerea gazelor din Neptun va asigura o ofertă superioară cererii, ceea ce nu va duce la altceva decât la formarea unui preț corect pentru consumatorul casnic și pentru cei industriali.”

De anul viitor, cei doi parteneri, Romgaz și OMV Petrom, vor comercializa separat cantitățile de gaz, împărțite în mod egal, iar prioritate ar urma să aibă România.