Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, a declarat sâmbătă, 3 decembrie curent, în cadrul unei întâlniri cu ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, venit la Minsk, că forțele armate ale republicii pe care o conduce și ale Federației Ruse se antrenează „unit” pentru a respinge posibile agresiuni din exterior „ca un singur grup, o singură armată”.

„Cred că ministrul apărării din Belarus v-a spus deja despre situația din Belarus, despre pregătirea, coordonarea de luptă a unităților din Belarus și din Rusia care sunt prezente în Belarus. Trebuie să spun că am abordat acest lucru cu seriozitate. Atât ai noștri, cât și ofițerii voștri îi antrenează pe băieți”, a declarat Aleksandr Lukașenko. „Pentru ca, dacă va fi nevoie, primele noastre rânduri – apărătorii uniunii – să poată respinge orice agresiune. De la truse de prim ajutor până la… Nu vorbesc de uniforme și alte arme. Nimeni aici nu se împarte: suntem un singur grup, pregătim astăzi o armată unită. Toată lumea știe asta. Nu am ascuns-o. Și în lumea modernă este imposibil să o ascundem”.

Lukașenko a mai adăugat că Ucraina ar vrea să continue războiul pe care Rusia l-a început împotriva ei și se teme că asta poate continua „până la ultimul ucrainean”.

„Nu am de gând să sperii pe nimeni aici. Tu (n.r. – Serghei Șoigu), nici atât. Toți sunt deja atât de speriați. Dar dacă vrem să trăim liniștiți în regiunea noastră, fără să ne uităm la cum suntem priviți de peste ocean, Rusia și Belarus sunt pregătite pentru asta. Dacă vor să lupte până la ultimul ucrainean, fie că e polonez sau mercenar, ei bine, asta e treaba lor, e dreptul lor”, a precizat Aleksandr Lukașenko. „Până acum, eu și serviciile noastre speciale nu vedem că sunt pregătiți pentru negocieri. Ei caută, în opinia noastră, cum să continue războiul. Ei bine, atunci operațiunea specială nu se va opri. Probabil că o știți mai bine”.

Anterior, președintele belarus și-a mai expus părerea că Ucraina încearcă „să târască” cu orice preț NATO în război.

Este de menționat că, tot pe 3 decembrie 2022, Serghei Șoigu cu omologul belarus Viktor Hrenin au făcut modificări la acordul privind securitatea regională comună. Șeful Ministerului rus al Apărării a calificat Belarus un partener de încredere „în fața presiunii fără precedent din partea Occidentului și a unui război nedeclarat împotriva țărilor noastre”.

#Alexandr Lukașenko #armata #Serghei Șoigu

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.