Curs valutar
  • EUR
    20.1089
    0%
  • USD
    17.9200
    0%
  • RUB
    0.2197
    0%
  • RON
    3.7663
    0%
  • UAH
    0.3945
    0%

Toate știrile

07 noiembrie 2026

VIDEO S-a demascat deputata PSRM care susține agresiunea Rusiei în Ucraina. Cum a fost posibil?

03 Iun. 2022, 11:19
 // Categoria: Politica // Autor:  Realitatea.md
03 Iun. 2022, 11:19 // Politica //  Realitatea.md

Deputata PSRM, Koksal Ivanna, din cadrul Fracțiunii Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) s-a arătat deranjată în cadrul ședinței Parlamentului de ieri, 2 iunie de faptul că Republica Moldova contribuie și asigură „coridor verde” de livrare Ucrainei combustibil din România, fapt ce l-a făcut pe președintele Parlamentului, Igor Grosu, să declarare că „e bine că se developează pe sticlă mulți”.

Totul a ieșit la iveală, după dezbaterea proiectului de lege privind ratificarea acordului privind dislocarea unui contingent de experți ai Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă în Republica Moldova, care vor avea statut civil, pentru a oferi suportul tehnic Poliției de Frontieră la securizarea granițelor Moldovei, în contextul riscurilor care ar putea veni din Ucraina, în contextul războiului.

Koksal Ivanna i-a adresat o întrebare deputatului PAS, Lilian Carp, care a dat citire coraportului la proiectul de lege privind ratificarea acestui acord.

„Vorbiți despre întărirea granițelor moldo-ucrainene, precum că doar de acolo ar veni contrabanda. Cine va asigura securitatea celorlalte granițe – ale Moldovei cu România? De ce acolo este un „coridor verde” pentru eșaloanele cu motorină și benzină și alte mărfuri, care la fel deservesc tancurile din Ucraina, dar și altă tehnică implicată în operațiunile militare”, s-a arătat deranjată deputata.

În cele din urmă, Igor Grosu, a declarat că „este o întrebare provocatoare”.

„E bine că se developează pe sticlă mulți”, a fost reacția lui Grosu.

Drept replică, Lilian Carp i-a zis deputatei BCS că, experții FRONTEX au fost detașați la toate punctele de trecere, inclusiv cele moldo-române, iar „tancuri nu a văzut la hotarul cu România, însă a văzut doar unul la – la Podul de la Vadul lui Vodă”.

Precizăm că, Koksal Ivanna este vorbitoare de limba rusă, iar limba română nu o cunoaște sau cel puțin asta reiese din faptul că, la ședințele Parlamentului, aceasta se folosește de dreptul de a-i fi tradus tot ce se discută la ședință, stând cu căștile în urechi. Aceasta este de origine din Unitatea Teritorial Administrativă Găgăuzia, unde anterior a fost și membră a Adunării Populare.

Amintim că, la ședința de joi, 2 iunie a Parlamentului, deputații au aprobat două proiecte de legi în prima lectură ce prevăd ratificarea acordului prin care Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă va detașa în Republica Moldova experți pentru acordarea suportului necesar Poliței de Frontieră în gestionarea crizei regionale, fluxul major de migranți și refugiați la frontiera moldo-ucraineană, dar și riscul crescând de contrabandă cu arme, droguri, trafic de ființe umane, alcool etilic etc.

Realitatea Live

07 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Slider // Autor:  Daniela Baranovschi
07 Nov. 2026, 13:40 // Slider //  Daniela Baranovschi

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!