„Democrația Acasă” lasă de înțeles că va pregăti o „capcană” pentru președință, la consultările privind desemnarea premierului. Deputatul Alexandru Verșinin a declarat că vrea să îi propună șefei statului să îl înainteze pentru funcție pe Igor Grosu.

Verșinin a spus că formațiunea vrea să vadă reacția președintei. Deputații din fracțiune anticipează că Maia Sandu ar putea respinge candidatura.

„Cu siguranță există o variantă prin care să-i propunem și să vedem reacția doamnei președinte cum îl refuză pe domnul Grosu. Președintele partidului, cel care a umblat prin vie, prin sate, a cerut votul cetățenilor, le-a promis marea și sarea. (…) Nu doar eu, toți 100 deputați vor scape de acest președinte”, a spus Verșinin.

După ce inițial afirmau că nu intenționează să meargă la consultări, membrii fracțiunii „Democrația Acasă” au spus că vor merge să vorbească cu președinta, dar au înaintat condiții. Aceștia au criticat modul de organizare a discuțiilor și au cerut șefei statului să discute cu presa și cetățenii.

#consultări #Democratia Acasa #Igor Grosu #Maia Sandu #partide

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.