Războiul Rusiei în Ucraina face Moldova mai vulnerabilă față de riscuri militare. Declarația a fost făcută de Maia Sandu la Conferința de Securitate de la Munchen.

„Vreau să spun că războiul Rusiei față de Ucraina crește riscuri militare pentru Moldova. În ultimele luni, patru rachete au zburat ilegal deasupra teritoriu nostru. Ucraina ține armata rusă departe de hotarul nostru. Ucraina ne ține în siguranță. Rusia are război hibrid contra Moldovei. Avem multe exemple”, a spus Sandu.

Președinta s-a referit și la eventuale destabilizări, planificate de Kremlin, cu implicarea cetățenilor străine. Președinta consideră că elemente include și propaganda, atacurile cibernetice, alertele false cu bombă, toate acestea afectând democrația din țara noastră.

„Avem un parteneriat îndelungat cu NATO și suntem recunoscători. Prioritatea noastră acum sunt proiectele cu impact imediat. Avem nevoie de apărare. Avem nevoie de suport pentru intervenții speciale, pentru a ne consolida controlul la frontiere, pentru a lupta cu propaganda, pentru a lupta cu atacurile cibernetice”, a mai precizat Sandu.

Maia Sandu participa la Conferința de Securitate de la München în perioada 17-19 februarie. Agenda prevede întrevederi cu lideri de state și guverne, înalți oficiali europeni, dar și cu unii șefi de organizații internaționale. În cadrul evenimentului, ministrul de Externe de la București, Bogdan Aurescu, a solicitat UE și NATO să ajute Moldova să își consolideze sistemul de apărare.

#conferința de la Munchen #declaratii #războiul din Ucraina #riscuri #Sandu

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.