Fracțiunea PSRM din cadrul Consiliul Raional Florești cere demisia președintelui raionului. Aceștia susțin că Ștefan Paniș se află în litigiu de judecată cu Autoritatea Națională de Integritate, denigrând astfel interesele consiliului. Socialiștii au întocmit și un proiect de decizie, care urmează a fi supus votării la următoarea ședință, scrie tvn.md.
„Pornind de la cele expuse propunem președinților de fracțiuni din cadrul consiliului raional inițierea procedurii de retragere a încrederii și suspendarea din funcție a președintelui raionului Florești, Ștefan Paniș, pe perioada derulării procesului civil până la emiterea unor hotărâri definitive și irevocabile și transmiterea împuternicirilor de președinte a raionului unui vicepreședinte”, a declarat consilierul raional Nicolae Sîci.
Ceilalți consilierii raionali au dat de înțeles că nu vor susține proiectul de decizie propus de socialiști.
„Interpretarea deciziei cât și a judecății, cât și ANI, este una preliminară și nu are finalitate. Dacă reprezentanții Partidului Socialist așa de tare vor să repare tumorile prin diferite intervenții chirurgicale, eu chiar o să semnez unele decizii care țin de integritate condițional și vin cu ideea pentru membrii Partidului Socialist care azi au promovat acest proiect de decizie, totodată să substituie prin demisia președintele vostru, că tot el este într-un litigiu”, a declarat consilierul Sergiu Sochircă.
Președintele raionului spune că declarația socialiștilor este un joc politic și că oponenții lui se pregătesc de alegeri.
„Hotărârea aceea de judecată nu este definitivă și ce trebuie să mai spun eu, o să treacă toată procedura și o să vedem unde o să ajungem. Eu nu mă simt vinovat, v-am spus de zeci de ori. S-a început campania electorală, se gătesc de alegeri? Îmi pare foarte rău, îmi pare foarte rău de ceea ce se face. Altceva nu vreau să comentez nimic de ceea cei legat de declarația asta a lor care au făcut-o astăzi. Îi politic și îi murdar”, a adăugat președintele raionului, Ștefan Paniș.
Precizăm că Ştefan Paniş este învinuit că ar fi cumpărat aproximativ 200 de terenuri agricole, valoarea cărora ar varia între 1000 și 200 de mii de lei. Potrivit ANI a fost constatată diferenţă substanţială între averea dobândită şi veniturile obţinute de funcționarul public.
„Modelul economic din regiunea transnistreană a dat faliment, pentru că el se susținea pe gaz nu ieftin, ci gaz pe degeaba, pentru că ei nu îl plăteau, pur și simplu, și Gazprom acumula de acolo datorii, în speranța că va veni vreo guvernare prorusă, pro-Kremlin la Chișinău și va accepta acea datorie de vreo 11 miliarde de dolari. Noi de fiecare dată am spus ‘Nu, mulțumesc!’. Nu malul drept a consumat gazele. Noi ce am consumat am plătit. Cei care au consumat să plătească sau cei care au livrat și au închis ochii și au tolerat – și e clar de ce au tolerat – să rezolve ei problema, pentru că este o problemă de datorii între două entități economice, nu are statul nicio treabă aici”. Comentariul a fost făcut de președintele PAS, Igor Grosu, într-un interviu pentru Agerpres.
„Spuneam că a colapsat (n.r.- modelul economic) în sensul în care o bună parte din industria din stânga Nistrului este într-o situație foarte complicată acum – chiar zilele astea a apărut o știre că a fost restricționat consumul de gaze pe o săptămână și jumătate, două săptămâni – își fac griji, va veni sau nu gazul, vor fi sau nu capabili să plătească pentru următoarea tranșă de gaz, veniturile sunt mai mici. Putem spune lucrul ăsta, în mod cert sunt mai mici veniturile de pe malul stâng, decât pe malul drept. Asta înseamnă că mulți, zeci de mii de cetățeni de-ai noștri (din stânga Nistrului – n.r.), trec pe malul drept, au joburi aici pe malul drept, muncesc”, a continuat politicianul.
„Din punctul de vedere al securității, eu zic că e o realizare importantă. Nu am permis, și cei din stânga Nistrului au înțeles că nu e cazul să fie tensionată situația în stânga Nistrului. Și când spun să fie tensionată, am în vedere să fie folosită stânga Nistrului împotriva Ucrainei, în spatele Ucrainei, pe direcția Odesa. Aici era miza și planul rușilor pe care aceștia nu îl ascund și nu l-au ascuns niciodată: sudul, și să decupleze Ucraina de la Marea Neagă. Acesta era planul și continuă să fie. (Transnistrenii – n.r.) au înțeles, n-au escaladat, n-au tensionat situația. Și noi (Chișinăul – n.r.) am fost corecți: atunci când, iarna trecută, Gazprom a oprit livrarea de gaz către malul stâng, noi am oferit toată asistența, chiar dacă acest lucru a fost nepopular pentru noi, cei de pe malul drept. Noi ne-am asumat această decizie politică, pentru că este vorba de peste 300.000 de cetățeni, care și ei sunt cetățenii Republicii Moldova, dincolo de faptul că trăiesc într-un mediu toxic, vreau să spun, plin de propagandă (…). Sunt cetățenii noștri și noi nu puteam să admitem o criză umanitară. Până la urmă, Rusia asta și-a dorit, înțelegând că era ultima iarnă când ne mai putea cumva șantaja, (când mai putea) crea o criză umanitară, care ulterior să se transforme într-o criză eventual politică. Slavă Domnului, am gestionat, am acționat așa cum a trebuit și am depășit această problemă”, a adăugat Igor Grosu.
„Surprinzător, un alt indicator foarte interesant care merită atenția este că 40% din alegătorii de pe malul stâng (din Transnistria – n.r.) care au venit și au votat pe malul drept, în secțiile de votare deschise special pentru ei, au votat pentru proeuropeni, ca să zic așa, să nu-mi fac reclamă, pentru vectorul proeuropean, ceea ce mă face să cred că este o dovadă elocventă: alegerile sunt cel mai bun sondaj”, a conchis el.
Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Roman Roșca, Guvernul monitorizează livrările de gaze în stânga Nistrului. Oficialul a mai menționat că „nu există deschidere din partea Tiraspolului” privind alinierea la standardele naționale. Președintele Moldovagaz, Vadim Ceban, a declarat că volumele de gaze contractate și achitate de către Tiraspoltransgaz (TTG) sunt suficiente pentru consumul de pe malul stâng al Nistrului până la data de 16 octombrie 2025. Iar ministrul Energiei, Dorin Junghietu, susține că în prezent sunt livrate malului stâng al Nistrului 1,2-1,5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, ceea ce constituie echivalentul volumului primit în timpul verii. Potrivit lui, acest volum îi permite regiunii să își asigure o producție limitată de curent, volum de electricitate completat cu funcționarea sporită a Hidrocentralei de la Dubăsari.
Gazprom a sistat livrările de metan către stânga Nistrului la 1 ianuarie 2025. Ulterior, începând cu 14 februarie, gazele au fost reluate pe baza unei scheme intermediare: compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gazul la granița cu Republica Moldova, iar un offshore din Dubai achită contravaloarea. La frontieră, cantitatea de 3,2 milioane metri cubi pe zi este preluată de Moldovagaz și redirecționată către Tiraspol, pe baza unei plăți anticipate.
În ianuarie–februarie 2025, localitățile cu pricina s-au confruntat cu o criză energetică similară.
