„Liceul nostru condamnă, categoric, orice formă de agresiune sau violență în cadrul instituțiilor de învățământ”. Cu o asemenea reacție a venit IP Liceul „Da Vinci”, care s-a pomenit în mijlocul unui scandal, după ce mama unui elev a acuzat profesorii instituției, inclusiv diriginta clasei pe care o frecventează copilul său, de încălcări grave și abuz.

„Cu responsabilitate și angajament pentru starea de bine a copiilor noștri, prezentăm explicațiile de rigoare cu privire la imaginile video recent publicate pe internet, care au generat discuții și îngrijorări în rândul membrilor comunității noastre școlare. Liceul nostru condamnă, categoric, orice formă de agresiune sau violență în cadrul instituțiilor de învățământ. În calitate de educatori și mentori, considerăm că școala trebuie să fie un sanctuar al cunoașterii și al dezvoltării personale, unde fiecare elev și cadru didactic poate să se simtă în deplină siguranță și respectat. Fie că este vorba de agresiune fizică sau verbală, nu vom tolera astfel de comportamente în rândurile noastre”, a declarat Liceul „Da Vinci” pentru Realitatea.md.

Totodată, administrația instituției a venit și cu unele precizări și spune că incidentul a avut loc în cadrul unei excursii.

„În primul rând, subliniem că acest regretabil incident nu s-a întâmplat în incinta instituției noastre sau în timpul activităților educaționale. Acesta a avut loc în cadrul unei excursii, organizate în afara țării în luna aprilie 2023, împreună cu părinții și cadrele didactice. În urma acestui incident, am aplicat măsuri disciplinare corespunzătoare față de persoana vizată, astfel încât să se înțeleagă clar că astfel de acțiuni nu sunt compatibile cu valorile și obiectivele noastre educaționale”.

Liceul „Da Vinci” spune că imaginile au fost făcute publice la aproximativ 4 luni după cele întâmplate.

„În ceea ce privește momentul publicării imaginilor video, observăm, cu dezamăgire, că acestea au fost făcute publice la aproximativ 4 luni după incident, imediat după ce am informat autoritățile despre preocupările noastre legate de binele copilului în ceea ce privește unele aspecte de educație în familie. Această coincidență ridică întrebări despre intențiile din spatele difuzării acestor imagini, în acest moment specific. Subliniem că vom continua să depunem eforturi substanțiale pentru a preveni astfel de incidente în viitor și pentru a asigura un mediu sigur și sănătos pentru toți membrii comunității noastre școlare. Așteptăm cu încredere ca fiecare membru al comunității noastre să se alăture acestei misiuni de a construi o educație bazată pe empatie și respect”, se mai arată în mesajul instituției.

Amintim că miercuri, 23 august, mama unui copil care studiază la „Da Vinci” a transmis la adresa redacției Realitatea.md , mai multe înregistrări video și declara că fiul ei a fost supus „unui tratament inuman și degradant de către profesorii instituției, în urma cărora minorul a suportat suferințe fizice și psihice”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

VIDEO „Te pocnesc că nu te adună nici poliția… românească! Te bat!” Tratament inuman la un liceu privat din Capitală

#Chisinau #elev #liceu privat #scandal #tratament inuman #violenta

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.