Cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot care, în ziua alegerilor prezidențiale și a referendumului republican constituțional din 20 octombrie 2024, se vor afla în străinătate, se pot înregistra prealabil pentru a-și exercita dreptul la vot. O aplicație online în acest sens a fost lansată marți, 28 mai curent, de Comisia Electorală Centrală (CEC). Alegătorii pot să se înregistreze prealabil cel târziu cu 45 de zile înainte de ziua alegerilor, termenul limită fiind 6 septembrie 2024.

Președinta CEC, Angelica Caraman, a menționat că autoritatea electorală și-a propus să soluționeze problemele cu care s-au confruntat în alte scrutine conaționalii noștri în procesul de votare în afara țării: insuficiența de buletine de vot, așteptarea timp de ore în șir, distanțele imense pe care au fost nevoiți să le parcurgă de fiecare dată.

„Împreună cu alte autorități ale statului, ne-am asumat angajamentul să identificăm soluții, să optimizăm atât numărul de secții de votare, dar și amplasarea acestora mai aproape de alegători. Aceste soluții țin, pe de o parte de aplicarea tehnologiilor informaționale, digitalizarea procesului de înregistrare la secțiile de votare, dar și, pe de altă parte, punerea în aplicare a unor noi metode de vot”, a remarcat președinta CEC.

Astfel, pentru a se putea înregistra, cetățenii Republicii Moldova vor accesa pagina web www.inregistrare.cec.md. Aplicația conține și opțiunea de înregistrare pentru votul prin corespondență în țările unde va fi implementată această metodă alternativă de vot: SUA, Canada, Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda.

„Înregistrarea prealabilă reprezintă o procedură prin care cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, care în ziua alegerilor se vor afla în străinătate, se înregistrează în prealabil și în mod benevol, prin intermediul paginii web oficiale administrate de Comisia Electorală Centrală sau prin cerere scrisă, individuală sau în grup. În ceea ce privește votul prin corespondență, înregistrarea prealabilă este obligatorie și reprezintă un element important pentru a stabili cine sunt cei care doresc să voteze prin poștă și pentru a verifica identitatea acestora.

Scopul înregistrării prealabile este de a stabili numărul estimativ al alegătorilor care își exprimă intenția de a vota peste hotarele țării în ziua alegerilor în vederea organizării secțiilor de votare în străinătate, fiind unul dintre cele trei criterii stabilite de legea electorală, împreună cu informații despre dinamica participării alegătorilor la ultimele 3 scrutine naționale și datele oferite de Ministerul Afacerilor Externe privind numărul și locul aflării cetățenilor Republicii Moldova în străinătate”, menționează responsabilii CEC.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pe 20 octombrie curent, moldovenii sunt chemați la urnele de vot. Parlamentul a aprobat data alegerilor prezidențiale și referendumului privind aderarea țării la Uniunea Europeană.

Actuala președintă, Maia Sandu, a fost învestită în funcție pe 24 decembrie 2020, după ce a câștigat al doilea tur al prezidențialelor de pe 15 noiembrie 2020.

#Alegeri prezidentiale #aplicatie online #CEC

Mișcarea Civică „Construim Încredere” a transmis Comisiei de la Veneția, Comisiei Europene și Delegației Uniunii Europene la Chișinău o serie de obiecții privind noul Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului, adoptat în lectura a doua la 25 august.

Potrivit organizației, noul document ar oferi mai puține garanții privind transparența și drepturile opoziției parlamentare decât actualul Regulament al Parlamentului, adoptat în 1996 și care urmează să fie abrogat.

Reprezentanții Mișcării susțin că au comparat prevederile noului Cod cu Regulamentul Parlamentului aflat în vigoare. Analiza ar fi identificat 12 domenii esențiale în care textul adoptat în lectura a doua ar reprezenta un regres.

Printre exemplele invocate se numără modificarea procedurii de urgență. Dacă în actualul regulament aprobarea acesteia ține de Biroul permanent, organ în care este reprezentată și opoziția, noul Cod prevede că procedura poate fi dispusă prin rezoluția președintelui Parlamentului. Organizația mai atrage atenția asupra modificării dreptului deputaților de a insista ca amendamentele lor să fie supuse votului. În actualul regulament, cererea unui deputat este obligatorie, în timp ce noul Cod lasă decizia la votul plenului.

De asemenea, autorii analizei critică eliminarea posibilității de verificare a cvorumului la solicitarea unei fracțiuni parlamentare, precum și noile reguli privind caracterul public al ședințelor comisiilor parlamentare. Un alt punct contestat este reducerea termenului pentru consultările publice. Potrivit „Construim Încredere”, termenul ar urma să fie redus de la 15 zile lucrătoare la 10 zile calendaristice.

Totodată, organizația susține că între prima și a doua lectură au fost eliminate mai multe prevederi care vizau transparența procesului legislativ. Printre acestea se numără obligația de a consemna recomandările formulate în cadrul consultărilor publice, publicarea numărului de voturi „pentru” și „contra” la examinarea amendamentelor și interdicția de a vota amendamente care nu au fost examinate anterior de comisiile parlamentare.

Critici au fost formulate și în legătură cu eliminarea prevederilor privind rapoartele obligatorii după audierile publice, stenografierea ședințelor comisiilor și garantarea expresă a caracterului public al acestora.

Proiectul noului Cod cu privire la organizarea și funcționarea Parlamentului a fost votat în lectura a doua de către Parlamentul Republicii Moldova la 24 august 2026, în cadrul unei ședințe extraordinare.