Peste 100 de persoane din cadrul autorităților publice, mediului academic și de afaceri, organizațiilor societății civile, dar și experți din practica juridică și economică s-au întrunit vineri, 8 decembrie curent, în cadrul celei de a III-a ediție a Conferinței științifico-practice cu genericul „Adaptarea serviciilor publice la așteptările mediului de afaceri și provocările tehnologice actuale”.

Discuțiile în cadrul conferinței s-au referit la implementarea legislației europene din domeniul dreptului societăților comerciale în Republica Moldova, în contextul eforturilor naționale de pregătire pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Republica Moldova și-a asumat un parcurs curajos pe calea integrării europene, ceea ce presupune și o serie de condiționalități cărora trebuie să le facă față. În acest context, obiectul major al Agenției Servicii Publice pentru perioada imediat următoare este digitalizarea serviciilor publice.

„Dintre activitățile demarcate cu impact major în perioada imediat următoare, aș menționa crearea noilor registre informaționale și a unităților de drept, pe care ne dorim să le avem funcționale în vara anului 2024. În acest sens, doar într-un singur an, au fost scanate peste 8 mln. de file din arhiva unităților de drept, urmând să mai scanăm încă 8 mln. de file.

În aceste registre vor fi incluse toate entitățile juridice, nu doar societățile comerciale, dar și gospodăriile agricole, condominiile, organizațiile sindicale și patronale. Astfel în premieră au fost înregistrate peste 800 de gospodării țărănești, circa 1300 de condominii, absolut gratuit am înregistrat peste 8000 de organizații sindicale și patronale”, a precizat directorul ASP, Mircea Eșanu.

Mihai Lupașcu, secretar de Stat al Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, a declarat, în debutul conferinței, că transformarea digitală este o evoluție inevitabilă către o societate echitabilă și inclusiva, unde accesul la serviciile publice digitale devine un drept fundamental, iar angajamentul nostru este să facem acest viitor digital o realitate.

Brian Wittnebel, Director Adjunct, Misiunea USAID Moldova, a propus Crearea platformei unde mediul academic, autoritățile publice și sectorul privat pot face schimb de idei privind provocările tehnologice cu care se confruntă sectorul privat cu scopul de a identifica cele mai optime soluții care contribuie la dezvoltarea în Republica Moldova a unei economii puternice, reziliente și favorabile pentru desfășurarea afacerilor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Au fost discutat și alte aspecte aferente implementării dreptului afacerilor în Republica Moldova, cum ar fi rolul organului înregistrării de stat în implementarea cadrului normativ din aria prevenirii spălării banilor, finanțării terorismului și proliferării armelor nucleare, realizarea atribuțiilor Agenției Servicii Publice în realizarea mecanismului desemnării procentuale și a atribuirii statutului de utilitate publică etc.

Evenimentul a fost organizat de Agenția Servicii Publice și Academia de Studii Economice din Moldova cu susținerea Programului de Reformă Instituțională și Structurală în Moldova al USAID.

#ASP #conferinta #mediul de afaceri #servicii publice

Lituania a anunţat joi, 29 octombrie, că va extinde serviciul militar pentru tineri și va reintroduce recrutarea generală în 2032, pe fondul escaladării tensiunilor cu Rusia. Președintele Gitanas Nauseda a explicat că măsura va intra în vigoare peste șase ani pentru că e nevoie de timp pentru pregătirea infrastructurii și pregătirea a cel puțin încă 350 de instructori. Șeful statului a estimat că numărul tinerilor între 18 și 22 de ani care fac armata va crește de la 4.900 în prezent la 7.500, relatează antena3.ro.

Măsura a fost luată joi, la Vilnius, de Consiliul pentru Securitate Naţională al Lituaniei, ţară membră a NATO şi a Uniunii Europene.

„Am decis că recrutarea generală va fi introdusă începând din 2032”, a declarat preşedintele Gitanas Nauseda după şedinţa Consiliului pentru Securitate Naţională.

Planul trebuie să fie aprobat de parlament pentru a putea intra în vigoare.

Președintele lituanian a explicat că a fost ales anul 2032 deoarece este nevoie de timp pentru a pregăti infrastructura necesară pentru cele nouă luni de armată. De asemenea, 350 de instructori adiționali trebuie pregătiți. Antrenarea unui singur instructor durează între trei și patru ani.

În 2015, Lituania a reintrodus parţial serviciul militar (ce fusese abolit în 2008) ca răspuns la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.

Potrivit lui Nauseda, aproximativ 5.000 de bărbaţi tineri sunt recrutaţi în fiecare an pentru o instruire de bază de nouă luni. Mai exact, tinerii între 18 și 22 de ani, care nu sunt înscriși la facultate sunt recrutați. Numărul va creşte la 7.500 odată cu introducerea serviciului militar general. Lituania are o populație de aproximativ 2,9 milioane de locuitori.

În ceea ce privește femeile, acestea vor continua să efectueze pregătirea militară doar în cazul în care doresc acest lucru, la fel ca până acum, a precizat şeful statului lituanian.

Costurile tranziţiei către noul sistem se vor ridica la 120 de milioane de euro.