Președinta Comisie Electorale Centrale (CEC) a cerut Poliției informații referitoare la posibila implicare a funcționarilor electorali în schemele de corupție desfășurate de exponenții lui Șor. Angela Caraman le-a cerut subalternilor care știu că au comis ilegalități sau că sunt bănuiți să demisioneze.

Declarațiile au fost făcute la finalul ședinței CEC, desfășurată pe 16 octombrie 2024. Președinta Comisiei a mai menționat că instituția pe care o conduce va colabora în continuare cu oamenii legii, în contextul anchetelor în desfășurare, referitoare la corupția electorală.

„În contextul informațiilor apărute în spațiul public, referitoare la pretinsele acțiuni de corupere masivă a alegătorilor, apar suspiciuni că ar putea fi implicați funcționari electorali.(…) Pentru a asigura integritatea organelor electorale, Comisia Electorală Centrală a solicitat Inspectoratului General al Poliției să prezinte informația, dacă în lista celor, dau cifra care a fost mediatizată, 130.000 de persoane care ar fi fost corupte de anumite persoane sau competitori electorali, figurează și funcționari electorali. (…)

Comisia face apel către funcționarii electorali care știu că au acceptat anumite mijloace financiare sau asupra cărora planează suspiciuni, să colaboreze cu organele de anchetă și să își depună demisia”, a conchis Caraman.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Anterior, oamenii legii anunțat despre 130.000 de moldoveni implicați în schema de finanțare ilegală a partidelor controlate de politicianul fugar Ilan Șor. Șeful Poliției Naționale, Viorel Cernăuțeanu, preciza că ar fi vorba inclusiv despre fețe bisericești, care mergeau în stânga Nistrului regulat, pentru a retrage banii de pe cardurile deschide la o bancă din Rusia.

Totodată, potrivit anchetei, pentru opțiunea nu la referendumul privind aderarea la UE votanților li s-ar fi promis între 900 și 1800 de lei.

#Angela Caraman #CEC #corupere #funcționari electorali #ȘOR

Franța și alți reprezentanți europeni vor fi prezenți la următoarea rundă de negocieri dintre Rusia și Ucraina, mediate de Statele Unite, programată pentru 10 și 11 noiembrie, la Abu Dhabi. Anunțul a fost făcut duminică de ministrul francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care a precizat că Parisul va participa la discuții pentru a face auzită poziția Europei, relatează AFP, citat de Agerpres.ro.

„Europenii vor fi bine reprezentați, iar Franța va fi la Abu Dhabi pentru a participa la aceste discuții”, a declarat Jean-Noël Barrot la postul RTL/Public Sénat. Oficialul nu a precizat cine va reprezenta Franța, dar a insistat că țara sa va fi prezentă.

Șeful diplomației franceze a subliniat că nicio negociere care vizează viitorul continentului european nu poate avea loc fără implicarea statelor europene. Potrivit acestuia, în ultimele săptămâni, europenii au transmis mediatorilor americani că așteptările și interesele lor trebuie luate în considerare.

Prezența europenilor la Abu Dhabi rămâne însă sub semnul întrebării în ceea ce privește formatul negocierilor. Săptămâna trecută, reprezentanții Kremlinului au afirmat că oficialii europeni ar putea avea contacte separate cu Ucraina și Statele Unite, fără să participe direct la tratativele dintre cele trei părți.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus, Dmitri Peskov, a admis că, la o anumită etapă, implicarea europenilor va fi necesară, în special în discuțiile despre viitorul sistem de securitate al continentului. Totodată, el a exclus participarea acestora la negocierile tripartite de la Abu Dhabi.

În paralel, premierul Italiei, Giorgia Meloni, a criticat lipsa unei poziții comune a statelor europene în procesul de negociere și a cerut Uniunii Europene să clarifice cine vorbește în numele său.

Discuțiile de la Abu Dhabi urmăresc identificarea unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina, declanșat de invazia rusă. Președintele american Donald Trump a vorbit despre pregătirea unui „mare acord”, care ar putea depăși cadrul conflictului ucrainean și ar putea viza întreaga Europă.

Emisarul american Jared Kushner a declarat că Washingtonul și mai multe state europene au discutat la Bruxelles despre necesitatea unei arhitecturi de securitate europene mai ample, care să creeze premisele unei păci durabile.

Ideea a stârnit însă îngrijorări la Kiev și în capitalele europene, unde oficialii au avertizat că nu vor accepta decizii privind securitatea continentului luate fără implicarea lor. O astfel de abordare ar putea aminti de împărțirea sferelor de influență, în condițiile în care Rusia a cerut în repetate rânduri restricționarea extinderii NATO și retragerea trupelor Alianței din Europa de Est.

Kushner a dat asigurări că NATO va rămâne fundamentul apărării colective europene și că orice eventual acord trebuie să respecte suveranitatea statelor și dreptul acestora de a-și alege independent alianțele. El a mai precizat că Statele Unite vor consulta liderii europeni după negocierile de la Abu Dhabi, iar dacă vor exista progrese, europenii ar putea fi implicați în viitoare discuții într-un format multilateral.