Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a confirmat că fostul deputat Constantin Țuțu, reținut recent în Grecia alături de fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vladimir Plahotniuc, a fost eliberat și și-a procurat bilete spre Republica Moldova.

„Constantin Țuțu nu a avut un statut și nu a avut o măsură restrictivă, respectiv cauza lui este examinată în libertate și mai multe detalii poate să vă ofere procuratura la acest subiect. Avem informații că are bilete procurate”, a declarat șefa MAI.

Totodată, Daniella Misail-Nichitin a menționat că Țuțu nu a avut o măsură restrictivă, respectiv, libera lui circulație nu a fost restricționată, iar autoritățile nu pot vorbi despre măsuri de extrădare.

Realitatea.md a solicitat o reacție de la Procuratura Generală (PG) privind extrădarea lui Constantin Țuțu în Moldova, iar instituția a comunicat următoarele.

„Procuratura Generală nu a solicitat extrădarea lui Constantin Țuțu din Grecia, prin urmare instituția nu este competentă să se expună asupra situației acestuia pe teritoriul elen”, a declarat purtătoarea de cuvânt a PG, Violina Moraru.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Oligarhul Vladimir Plahotniuc, care a fugit din țară în iunie 2019 imediat după ce a pierdut puterea, și Constantin Țuțu, fost sportiv și deputat, au fost reținuți și plasați în arest preventiv în Grecia în dimineața zilei de 22 iulie la aeroportul din Atena, în timp ce încercau să plece la Dubai. Presa greacă scrie că cei doi erau însoțiți de o tânără în vârstă de 25 de ani, fostă Miss Moldova 2019.

Constantin Țuțu, kickboxerul pe care Vladimir Plahotniuc l-a făcut deputat, este cercetat penal în R. Moldova pentru trafic de influență și îmbogățire ilicită. Dosarele se află pe masa judecătorilor din mai 2020 și, respectiv, din noiembrie 2021, au fost comasate ulterior în unul singur care este și în prezent examinat la Judecătoria Chișinău. Ultima ședință de judecată pe acest dosar a fost planificată pe 16 iulie 2025, dar pe site-ul instanțelor de judecată nu se menționează dacă a avut loc.

În martie 2020, Constantin Țuțu, aflat în căutare internațională, s-a predat autorităților din R. Moldova, fiind reținut la punctul de trecere Leușeni, pe sensul de intrare în țară. Atunci fostul deputat susținea că dosarul în care figurează este unul „politic” și că a fost intentat ilegal. Totodată, insista pe nevinovăția sa.

#bilete #Constantin Tutu #Daniella Misail-Nichitin #eliberare #Moldova

Fiecare oră suplimentară de comportament sedentar prelungit și neîntrerupt este asociată cu un risc cu 9% mai mare de deces în urma cancerului, conform unui studiu realizat în Marea Britanie și citat de Science Daily. Studiul a fost condus de Frederick Ho de la Universitatea din Glasgow, Marea Britanie, și de colegii săi, și a fost publicat în revista PLOS Medicine.

Cercetări anterioare au asociat un comportament sedentar mai intens – inclusiv statul pe scaun sau întins – cu rezultate mai slabe în ceea ce privește starea de sănătate. Cu toate acestea, majoritatea recomandărilor actuale se concentrează pe durata totală a timpului petrecut în poziție sedentară.

Noile descoperiri sugerează că și modul în care este distribuit acest timp sedentar poate fi important. Statul pe scaun de-a lungul mai multor perioade scurte de timp s-ar putea să nu aibă aceleași asocieri ca petrecerea unor perioade îndelungate, neîntrerupte, în poziție șezând.

Cercetătorii au examinat datele a 91.292 de participanți din cadrul UK Biobank. Fiecare participant a purtat un instrument de monitorizare a activității timp de șapte zile, iar cercetătorii au urmărit apoi grupul pe o perioadă medie de 12,38 ani.

Echipa de oameni de știință a împărțit activitatea în mai multe categorii. Comportamentul sedentar prelungit a fost definit drept perioade de cel puțin 30 de minute, în care cel puțin 90% din timp a fost petrecut în poziție șezând. Comportamentul sedentar întrerupt a inclus perioade cu o durată mai mică de 30 de minute sau perioade în care mai mult de 10% din timp a fost dedicat mișcării. Au fost măsurate, de asemenea, diferite niveluri de activitate fizică, transmite Agerpres.

Un comportament sedentar prelungit mai frecvent a fost asociat cu un risc mai mare de mortalitate prin cancer, cu o incidență generală mai mare a cancerului, cu tumori asociate cu obezitatea (spre exemplu, cancer esofagian, hepatic, renal, pancreatic, colorectal, mamar, ovarian și tiroidian) și cu tumori asociate cu diabetul de tip 2.

Comportamentul sedentar întrerupt a fost asociat cu un model opus, prezentând un risc mai scăzut pentru toate rezultatele examinate.

Cercetătorii au estimat, de asemenea, ce s-ar putea întâmpla dacă statul prelungit pe scaun ar fi înlocuit cu mișcarea. Astfel, înlocuirea unei ore pe zi de comportament sedentar prelungit cu activitate fizică ușoară a fost asociată cu un risc cu 12% mai mic de deces prin cancer.

Rezultatele provin dintr-o singură cohortă de voluntari participanți la UK Biobank. Acest grup de voluntari tinde să fie mai activ fizic în comparație cu populația generală din Marea Britanie, ceea ce înseamnă că rezultatele s-ar putea să nu se aplice în mod egal tuturor, au notat autorii.

De asemenea, studiul observațional nu poate stabili că petrecerea unor perioade îndelungate, neîntrerupte, în poziție șezând cauzează direct cancerul sau decesul prin cancer.

„Constatările noastre sugerează că efectele comportamentului sedentar asupra sănătății pot fi influențate nu numai de timpul total petrecut în poziție sedentară, ci și de faptul că acest timp este acumulat în perioade prelungite sau întrerupt de activitate(…)Acest model este plauzibil din punct de vedere biologic: studiile experimentale au arătat că întreruperea statului prelungit în poziție așezată cu scurte perioade de activitate poate îmbunătăți răspunsurile metabolice în comparație cu statul neîntrerupt în poziție șezând”, au afirmat autorii studiului.

Rezultatele indică un rol potențial important al mișcării zilnice, chiar și atunci când aceasta nu se încadrează în categoria exercițiilor fizice moderate sau intense.

„Ghidurile actuale privind sănătatea se concentrează în mare măsură pe exercițiile fizice moderate sau intense, însă constatările noastre arată că mișcarea ușoară n-ar trebui ignorată. În viitor, studiile clinice ne vor ajuta să depășim recomandările generale și să dezvoltăm strategii personalizate pentru a întrerupe perioadele de stat pe scaun”, au notat autorii cercetării.

Studiul a fost susținut de American Cancer Society și de Institutele Naționale de Sănătate din SUA.