În anul 2025, în Republica Moldova au fost emise 700 de ordonanțe de protecție în cazuri de violență în familie. Datele au fost prezentate de ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la RliveTV.

Ordonanța de protecție este o măsură juridică menită să asigure siguranța victimelor violenței domestice. Aceasta poate fi emisă de instanța de judecată și presupune, interdicția agresorului de a se apropia de victimă, de a o contacta sau de a rămâne în aceeași locuință. În situațiile de urgență, poliția poate emite un ordin de restricție de urgență, valabil imediat, pentru a preveni riscurile iminente.

Potrivit ministrei, creșterea numărului de cazuri de violență raportate nu înseamnă neapărat o agravare a fenomenului, ci o mai mare încredere a victimelor în instituțiile statului.

„Faptul că avem o creștere a cazurilor raportate nu înseamnă că fenomenul este în creștere. Asta înseamnă că persoanele care suferă de violență în familie sau de altă formă de violență în bază de gen încep să vorbească, au curaj să se adreseze și au încredere să solicite ajutor, la organele de drept sau la serviciile sociale”, a declarat Daniella Misail-Nichitin.

Șefa MAI a precizat că pe linia de activitate a poliției s-au înregistrat în acest an 15.500 de sesizări din categoria problemelor familiale. Dintre acestea, în jur de 700 de ordonanțe de protecție au fost emise de instanțele de judecată, iar persoanele vizate sunt monitorizate de către polițiști.

„Avem circa 4.500 de ordine de restricție de urgență, emise de polițiștii care au venit la fața locului și, în baza evaluării riscurilor, au aplicat această metodă de protecție. Numărul agresorilor familiali, monitorizați de poliție, este de circa 6.000. O parte dintre aceștia sunt agresori noi, luați sub monitorizare”, a explicat ministra.

Totodată, Centrul de Justiție Familială – un serviciu multifuncțional gestionat de poliție – a înregistrat peste o mie de adresări din partea victimelor violenței.

„Mai bine de jumătate dintre femeile care s-au adresat au fost ajutate și consiliate în cadrul Centrului de Justiție Familială”, a menționat Daniella Misail-Nichitin.

Declarațiile ministrei vin în contextul Campaniei „16 Zile de Activism Împotriva Violenței în Bază de Gen”, desfășurată anual între 25 noiembrie – Ziua internațională pentru eliminarea violenței împotriva femeilor – și 10 decembrie – Ziua internațională a drepturilor omului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#MAI #violenta

Republica Moldova intenționează să dezvolte în următorii doi ani capacități de stocare a energiei în baterii de până la 1,2 GWh, într-o încercare de a reduce vulnerabilitatea sistemului electric și de a integra volumele tot mai mari de energie produsă de centralele fotovoltaice și eoliene, transmite bani.md.

Ținta a fost anunțată de secretarul de stat al Ministerului Energiei, Carolina Novac. În paralel, autoritățile intenționează să tripleze capacitatea de interconectare electrică a Republicii Moldova până în 2029.

Dezvoltarea sistemelor de stocare devine esențială pe măsură ce în sistem intră tot mai multă energie regenerabilă. Bateriile permit acumularea surplusului de electricitate produs în orele cu soare sau vânt și utilizarea acestuia ulterior, atunci când producția scade, iar consumul crește.

Moldova a depășit deja pragul de 1 GW de capacități regenerabile instalate, cea mai mare parte este reprezentată de centrale fotovoltaice. Creșterea rapidă a producției variabile pune însă presiune pe sistemul electroenergetic și majorează necesarul de capacități pentru echilibrare.

Planurile cu privire la baterii vin și pe fondul dependenței ridicate de energia electrică din exterior. Potrivit estimărilor, aproape 60% din necesarul de electricitate al Republicii Moldova din această iarnă ar urma să fie acoperit din importuri.

O altă componentă a strategiei este extinderea conexiunilor cu sistemul energetic european. Autoritățile vor ca până în 2029 capacitatea de interconectare să fie de aproximativ trei ori mai mare decât în prezent, ceea ce ar permite importul și exportul unor volume mai mari de electricitate și ar crește concurența pe piață.

În această strategie intră și noile linii electrice de înaltă tensiune cu România. Linia Vulcănești–Chișinău este unul dintre proiectele-cheie pentru reducerea vulnerabilității energetice, iar alte interconexiuni sunt planificate pentru consolidarea legăturii directe cu sistemul european.