VIDEO Șefa statului așteaptă explicații de la principalii actori ai scandalului din jurul demisiei Tatianei Răducanu

Președinta Maia Sandu a declarat că așteaptă dovezi concrete în legătură cu acuzațiile aduse de Veronica Dragalin împotriva Tatianei Răducanu, fosta membră a Comisiilor Pre-Vetting și Vetting, privind posibila ei afiliere cu Veaceslav Platon și Ilan Șor. Șefa statului solicită explicații privind apariția tardivă a telefonului cu mesaje, în condițiile în care conversațiile datează din 2014. Declarațiile au fost făcute la o emisiune de la TV8.

„Doamna Răducanu și-a depus demisia, va fi numit un alt membru al Comisiei, dar vedem rezistență, tot felul de acțiuni care denotă o supărare a sistemului pe acest proces de evaluare. Poate e și firesc, dar această decizie de evaluare a venit pe motiv că sistemul nu s-a putut curăța de unul singur”, spune Maia Sandu.

În același timp, președinta a subliniat faptul că „justiția moldovenească s-a înglodat și din păcate sunt încă mulți judecători și procurori care vor să țină și justiția în glod, și țara”. Potrivit ei, e clar că nu pot să construiască bunăstarea în țara asta atâta timp cât nu scot în capăt reforma justiției.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că, Tatiana Răducanu, membră a Comisiei pre-vetting, și-a dat demisia după ce în spațiul public au apărut informații potrivit cărora fosta judecătoare ar avea legături cu Veaceslav Platon și Ilan Șor.

Conform unei scrisori semnată de șefa Procuraturii Anticorupție, Veronica Dragalin, membra demisionară a Comisiei ar fi apropiată și ar fi executat comenzile lui Veaceslav Platon și ale lui Aureliu Colenco, ultimul fiind actualmente principalul avocat al lui Ilan Șor.

Între timp, Procuratura Anticorupție (PA) a confirmat veridicitatea scrisorii. Autoritatea notează că a acționat, pentru a preveni riscuri în sistemul de justiție.

#Tatiana Răducanu #justiția #Comisia Pre-Vetting #Maia Sandu

Poporul Ucrainei trebuie să aleagă un nou președinte în locul lui Volodimir Zelenski pentru ca Moscova să poată să semneze un acord cu Kievul privind viitoarea pace, a declarat joi, 22 mai curent, directorul Departamentului Juridic al Ministerului rus de Externe, Maksim Musihin, citat de agenția oficială de presă TASS și publicația independentă The Moscow Times, scrie agerpres.ro.

„Este de o importanță majoră cine semnează (documentele), întrucât actualul lor „lider” și-a pierdut cu mult timp în urmă legitimitatea internă, ca să nu mai vorbim de cea externă. Prin urmare, ar putea exista probleme cu orice acord semnat de o astfel de persoană”, a afirmat Musihin într-un interviu pentru TASS.

Diplomatul rus a insistat asupra unor garanții sigure că acordul de reglementare este semnat din partea ucraineană de „o persoană care este mandatată de popor să facă acest lucru. În caz contrar, vor exista probleme”, a avertizat el.

Volodimir Zelenski, a spus reprezentantului MAE rus, nu poate semna astfel de documente.

„Poporul ucrainean trebuie să aleagă un nou lider prin libera exprimare a voinței”, a continuat acesta. „Într-un astfel de caz, semnatarul va avea legitimitate. Și acum este vorba despre unele prevederi interne ale Constituției ucrainene. În termeni formali, președintele parlamentului (ucrainean) se bucură de o anumită autoritate pentru a semna [astfel de documente]. Dar dacă i se va permite să facă acest lucru în propria sa țară este o mare întrebare”, a declarat Musihin.

Diplomatul rus a subliniat că memorandumul care a fost menționat în timpul convorbirii telefonice a președintelui rus Vladimir Putin cu omologul său american, Donald Trump, luni, „va avea nevoie de un semnatar potrivit”, ceea ce „este o problemă acum”. Același lucru este valabil și pentru celelalte documente care vor trebui semnate, conform afirmației sale.

În acest context, The Moscov Times notează că ideea semnării unui memorandum despre o viitoare pace în Ucraina a fost formulată de Putin după discuția de luni cu Donald Trump, când a respins din nou inițiativa încetării focului pentru 30 de zile, propusă de Kiev și europeni, propunere de altfel susținută și de SUA inițial. Acest document, potrivit Moscovei, ar urma să cuprindă principiile de reglementare a conflictului, calendarul pentru încheierea unui acord de pace, precum și condițiile pentru un posibil armistițiu.

Zelenski a declarat că Kievul va aștepta versiunea rusă a memorandumului. În același timp, Kremlinul a subliniat că „nu există și nu poate exista” un termen limită pentru pregătirea documentului, motiv pentru care a fost acuzat de Kiev și partenerii săi occidentali de tergiversarea negocierilor.

Înainte de aceasta, Putin a pus la îndoială în repetate rânduri legitimitatea lui Zelenski pe motiv că mandatul prezidențial al acestuia din urmă a expirat oficial în mai 2024, dar a fost prelungit din cauza legii marțiale până la următoarele alegeri. Constituția ucraineană nu permite organizarea de alegeri prezidențiale în condițiile legii marțiale.

La sfârșitul lunii martie, Putin a propus introducerea unei guvernări temporare în Ucraina sub auspiciile ONU și ale țărilor occidentale, afirmând că, în opinia sa, aceasta ar permite „aducerea la putere a unui guvern valid și care să se bucure de încrederea poporului”, cu care s-ar putea semna un tratat de pace.

Această idee l-a „înfuriat” pe Trump, care a amenințat că va impune noi sancțiuni dacă Putin nu va semna în timpul apropiat un acord de încetare a focului, amintește The Moscow Times.

La vremea respectivă, SUA nu semnaseră încă cu Ucraina acordul privind exploatarea resurselor minerale ucrainene. Dar poziția președintelui american s-a schimbat de atunci: după convorbirea din 19 mai, Trump le-a spus liderilor europeni că Putin nu are nicio intenție de a pune capăt războiului, deoarece crede că câștigă pe câmpul de luptă, potrivit unor surse ale Wall Street Journal. După convorbirea cu liderul rus, Donald Trump i-a transmis lui Zelenski că acum trebuie să negocieze pacea chiar cu Putin la nivel bilateral și a refuzat să impună sancțiuni împotriva Rusiei.