Secretarul General al NATO, Mark Rutte, a avertizat aliații că eforturile de apărare trebuie intensificate pentru a preveni un posibil război declanșat de Rusia, care ar putea fi „de amploarea războiului pe care l-au îndurat bunicii și străbunicii noștri”.

În cadrul unui discurs susținut la Berlin, Rutte a subliniat că prea mulți dintre aliații NATO nu percep cu adevărat amenințarea reprezentată de Rusia și că este necesară creșterea rapidă a cheltuielilor și producției militare.

„Noi suntem următoarea țintă a Rusiei. Mă tem că prea mulți sunt liniștiți și îngăduitori. Prea mulți nu simt urgența. Și prea mulți cred că timpul este de partea noastră. Nu este așa. Acum este momentul să acționăm”, a spus Rutte.

El a adăugat: „Conflictul este la ușa noastră. Rusia a readus războiul în Europa. Și trebuie să fim pregătiți”.

Potrivit lui Rutte, Rusia ar putea fi pregătită să folosească forța militară împotriva NATO în termen de cinci ani, conform relatărilor Reuters.

Kremlinul a dat asigurări că afirmațiile europene privind intenția lui Vladimir Putin de a ataca NATO sunt nefondate. „Vladimir Putin nu vrea să restaureze URSS, pentru că este imposibil, și el însuși a spus acest lucru în repetate rânduri”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a mai adăugat că discuțiile despre un atac asupra NATO reprezintă „o prostie totală” și că astfel de afirmații nu demonstrează respect față de partenerii internaționali ai Rusiei.

Cancelarul german Friedrich Merz afirmase anterior că Putin dorește să readucă „vechea Uniune Sovietică” și că Europa trebuie să se pregătească pentru un eventual atac al Rusiei asupra NATO, bazându-se pe doctrinele militare ale Moscovei.

Oponenții regimului rus susțin că Rusia se degradează într-un amestec de absurditate și represiune, comparabil cu epoca Brejnev, iar liderii occidentali avertizează că succesul Rusiei în Ucraina ar putea conduce la atacuri asupra NATO. Putin a negat în repetate rânduri că ar avea vreun plan de atac asupra NATO, subliniind că o astfel de acțiune ar fi „o prostie” din cauza superiorității militare convenționale a Alianței Nord-Atlantice.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#razboi #Rusia #UE

Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat joi că Europa riscă să devină irelevantă în eventualele negocieri de pace privind Ucraina dacă nu pune capăt inițiativelor diplomatice concurente și nu desemnează un reprezentant unic, scrie mediafax.ro.

Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, Meloni a susținut că multiplicarea formatelor de negociere afectează credibilitatea Europei, relatează Reuters.

„Sunt convinsă că ne dăm cu toții seama că, prezentând imaginea unei Europe dezorganizate, nu facem decât să servim interesele celor care vor ca acest război să continue. Și cred că acest lucru este inacceptabil, având în vedere că sunt în joc vieți omenești și viitorul securității noastre”, a subliniat Meloni.

Premierul Italiei a precizat că nu urmărește să obțină un loc la masa negocierilor pentru ea sau pentru Italia, dar a subliniat că Roma nu va accepta negocierea unor angajamente fără un mandat din partea Uniunii Europene.

Meloni a cerut liderilor europeni să stabilească cine ar trebui să reprezinte Uniunea Europeană în negocieri și ce mandat ar urma să primească persoana respectivă.

De asemenea, premierul italian a solicitat ca subiectul să fie discutat săptămâna viitoare, în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului European, la Dublin, urmând ca o decizie oficială să fie adoptată la summitul din decembrie, după consultări cu Marea Britanie, Norvegia și alți parteneri europeni.

Mai multe inițiative diplomatice separate privind Ucraina

Declarațiile premierului italian vin în contextul mai multor inițiative diplomatice europene privind negocierile de pace dintre Rusia și Ucraina.

În scrisoare, Meloni a făcut referire la mai multe inițiative diplomatice din ultima lună, inclusiv la convorbirea telefonică din 27 octombrie dintre președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și președintele rus Vladimir Putin.

Discuțiile privind reprezentarea Europei au vizat și formatul E3, din care fac parte Franța, Germania și Marea Britanie.

De asemenea, premierul italian a menționat reuniunea programată pentru 12 noiembrie, în așa-numitul „format Berlin”, în marja summitului Comunității Politice Europene, precum și reuniunea Coaliției de Voință, care reunește 37 de state și este programată pentru 19 noiembrie, tot la Berlin.