Serviciul Vamal al Republicii Moldova a primit joi, 14 martie, de la Uniunea Europeană o gamă largă de echipamente și servicii IT menite să susțină eforturile tot mai mari de gestionare eficientă a circulației transfrontaliere de mărfuri și persoane în/din țară, asigurând securitatea frontierelor și protejând drepturile și libertățile migranților.

„Aducem mulțumiri partenerilor noștri strategici și apreciem foarte mult asistența substanțială acordată pentru modernizarea Serviciului Vamal, prin intermediul acestei donații valoroase oferite în cadrul a 2 proiecte de asistență externă, finanțate de Uniunea Europeană, ceea ce va spori consolidarea capacităților de gestionare a fluxului migrațional, digitalizarea și simplificarea procedurilor vamale, dezvoltarea profesională a funcționarilor vamali, contracararea traficului transfrontalier ilicit și securizarea frontierelor”, a menționat directorul Serviciului Vamal, Igor Talmazan.

Echipamentele și serviciile donate includ modernizarea sistemului informațional central al Serviciului Vamal.

De asemenea, au fost instalate camere de supraveghere video și software-ul aferent, pentru a asigura funcționalitatea televiziunii cu circuit închis și a recunoașterii automate a plăcuțelor de înmatriculare în noul sistem informațional Frontiera.

„Această donație a UE, în valoare de 1,3 milioane de euro, reflectă cooperarea noastră de lungă durată dintre UE și Republica Moldova în sprijinul controlului comun cu Ucraina. Este, de asemenea, expresia solidarității UE față de Republica Moldova și față de serviciile vamale, în circumstanțe excepționale, pe care le operați din februarie 2022”, a declarat Jānis Mažeiks, Ambasadorul Uniunii Europene în Republica Moldova.

Totodată, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene, Serviciul Vamal a fost dotat cu zece autoturisme pentru a asigura o reacție operativă și mobilă în situații de urgență. De asemenea, au fost furnizate camere de supraveghere, servere și echipamente IT, ecrane LED exterioare modulare pentru punctul de trecere a frontierei Sculeni, recent renovat.

„Suntem ferm convinși că acest sprijin va consolida sistemele și arhitectura IT, precum și capacitățile de mobilitate și verificare ale Serviciului Vamal, va crește semnificativ disponibilitatea instrumentelor de analiză a riscurilor și va deschide noi căi pentru inițiative ulterioare de dezvoltare”, a comunicat Lars Johan Lönnback, șeful misiunii OIM Moldova.

Donația a fost oferită în cadrul a două proiecte finanțate de Uniunea Europeană: „EU-IOM Sprijinirea protecției, tranzitului, întoarcerii voluntare și informate și a reintegrării cetățenilor din Parteneriatul Estic și a resortisanților țărilor terțe afectați de conflictul din Ucraina” și „EU 4 Border Security”, ambele implementate de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) în Moldova.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#donatie #echipament avansat #serviciul vamal #Uniunea Europeana

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.