Ursula von der Leyen are susținerea a 401 din cei 720 de europarlamentari și va fi votată joi, 18 iulie 2024, la șefia Comisiei Europene. Sprijinul vine din partea coaliției proeuropene în Parlamentul European, formată din Partidului Popular European (PPE), Grupul Renew și de Grupul Socialiștilor Europeni. Anunțul a fost făcut de către vicepreședintele PPE și vicepreședintele Grupului PPE din Parlamentul European, eurodeputatul român Siegfried Mureșan.

„Europarlamentarii acestor trei grupuri ale familiilor noastre politice vor vota mâine pentru Ursula von der Leyen. În plus, ne așteptăm să vină un număr semnificativ de voturi și din partea grupului proeuropean al Verzilor, și din partea unor colegi proeuropeni din Grupul Conservator”, a scris Mureșan pe pagina sa de Facebook.

În același timp, eurodeputatul a respins informațiile apărute în presă, potrivit cărora, în urma deciziei luată de Curtea Europeană de Justiție în cazul vaccinurilor anti-Covid, Ursula von der Leyen nu ar acumula suficiente voturi pentru șefia Comisiei Europene.

„Infirm orice scenariu, inclusiv scenariile apărute astăzi în spațiul public din România potrivit cărora ar fi existat ședințe de criză în cadrul Partidului Popular European și s-ar fi discutat despre posibili înlocuitori ai Ursulei von der Leyen. Nu a existat nicio ședință de criză în cadrul Partidului Popular European. Nu s-a vorbit despre niciun înlocuitor. Ursula von der Leyen este candidata noastră pentru poziția de președintă a Comisiei Europene și va primi mâine sprijinul nostru și votul nostru în plenul Parlamentului European”, a mai scris Mureșan.

Amintim că, în cadrul summitului lor din 27 iunie 2024, liderii țărilor UE au propus-o pe Ursula von der Leyen în funcția de președintă a Comisiei pentru un al doilea mandat de cinci ani. Pentru a fi realeasă în funcția de președintă a Comisiei, Ursula von der Leyen trebuie să obțină susținerea majorității absolute sau a 361 de deputați.

Ulterior, președintele nou numit al Comisiei și țările UE vor propune noi candidați pentru funcțiile de comisari. Parlamentul va organiza audieri ale comisarilor desemnați, astfel încât deputații din comisiile parlamentare competente să poată evalua dacă aceștia sunt adecvați portofoliilor propuse. Procesul din Parlament se va încheia cu un vot în plen, așteptat în toamnă, în cadrul căruia deputații vor trebui să decidă dacă aprobă componența Comisiei în ansamblu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia Europeană #Siegfried Mureșan #Ursula von der Leyen

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.