Știați că în Republica Moldova are loc o reformă amplă de reorganizare a instanțelor judecătorești, procuraturilor și poliției? În urma revizuirii hărții judiciare, în Moldova funcționează acum 14 judecătorii și 3 Curți de Apel: Nord, Centru și Sud. Totodată, numărul procuraturilor s-a redus de la 36 la 14 prin fuziuni și absorbții , în timp ce Poliția se reorganizează în 5 direcții regionale pentru a acoperi strategic întreaga țară.

Această reformă urmărește să sporească eficiența și calitatea actului de justiție, contribuind la un sistem judiciar mai accesibil, mai rapid și mai bine organizat pentru cetățeni.

„Reorganizarea instanțelor de la 15 la 14 nu este doar o simplă ajustare administrativă, ci o intervenție necesară pentru a corecta anomalii istorice. Reforma creează premisele pentru mutarea accentului de la instanțe mici, unde un singur judecător gestionează toate tipurile de cauze, către instanțe în care judecătorii sunt specializați pe tipuri de cauze, sporind astfel calitatea actului de justiție”, susține Ion Păcăleu, președinte interimar, judecătoria Bălți.

„Prin această fuziune s-au creat premisele unei schimbări reale în sistem. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă examinarea cauzelor într-un termen mai scurt și o creștere a calității actului de justiție. Totodată, noile circumscripții permit direcționarea mai eficientă a resurselor acolo unde necesitățile sunt cele mai mari”, afirmă Livia Mitrofan, membră CSM.

„O instanță reorganizată nu poate funcționa eficient dacă procuratura rămâne fragmentată. Alinierea procuraturilor la harta judecătorească elimină un decalaj logistic imens. Un dosar nu se mai pierde între instituții, iar investigațiile decurg mai rapid”, declară Aliona Nesterov, membră CSP.

„Această simetrie permite uniformizarea practicii și optimizarea resurselor umane. Comasarea subdiviziunilor ne oferă capacitatea de a crea echipe specializate pe cauze complexe, crescând direct calitatea actului de justiție penală”, susține Sergiu Russu, adjunct al Procurorului General.

„Poliția este primul punct de contact în lanțul justiției. Regionalizarea noastră, demarată în septembrie 2025, vine să închidă acest cerc al eficienței prin instituirea celor cinci Direcții regionale – Chișinău, Nord, Centru, Sud și UTA Găgăuzia. În loc să avem resurse umane blocate în sarcini birocratice în fiecare raion, prin cele cinci Direcții Regionale, putem direcționa ofițerii acolo unde intervenția este critică. Transferăm ponderea de la activități de birou către activități operative în teren”, declară Alexandru Lupan, șef adjunct IGP.

Alinierea celor trei hărți – Instanțe, Procuraturi și Poliție – nu este doar despre structuri, ci despre un sistem care funcționează mai bine pentru oameni. Un sistem mai rapid, mai coordonat și mai transparent înseamnă o justiție eficientă și accesibilă pentru fiecare cetățean.

#instanta #judecatorie #Procuratura #reforma #sistem de justiție

Canada a activat marţi, 8 septembrie, taxele vamale de retorsiune asupra unor importuri din SUA în valoare de 27,6 miliarde de dolari canadieni (aproximativ 20 de miliarde de dolari americani), într-o nouă escaladare a războiului comercial cu Statele Unite, după eşecul negocierilor comerciale menite să evite aceste taxe, în timp ce nu sunt semne că Ottawa şi Washingtonul ar urma să reia aceste negocieri în curând, relatează hotnews.ro.

Aceste taxe vamale de retorsiune variază între 15% la 50% şi privesc sute de produse, de la oţel şi aluminiu până la electrocasnice, mobilă, produse lactate, maşini-unelte, produse cosmetice şi electronice.

Măsurile reprezintă răspunsul „dolar pentru dolar” promis de premierul canadian Mark Carney faţă de taxele vamale de 50% pe care preşedintele american Donald Trump le-a impus pe 22 august asupra unor produse canadiene de valoare similară, în urma eşecului negocierilor comerciale dintre cele două ţări vecine.

Premierul canadian a recunoscut că aceste contramăsuri vor creşte unele preţuri şi vor restrânge opţiunile pentru consumatorii canadieni, dar a insistat că sunt necesare pentru a răspunde Washingtonului şi pentru a proteja interesele economice ale Canadei.

Înaintea intrării în vigoare a acestor represalii economice canadiene, Trump a ameninţat că va împiedica producătorul canadian de aeronave Bombardier să îşi vândă avioanele în SUA, cu excepţia cazului în care îşi mută producţia în această ţară. Compania Bombardier i-a răspuns că are deja aproximativ 3.500 de angajaţi în SUA şi peste 20 de fabrici în această ţară.

În acest timp, nu sunt semne ale vreunei reluări în curând a negocierilor pentru a opri acest război comercial, după ce discuţiile au fost suspendate pe 21 august. Premierul Carney a spus că este pregătit să reia negocierile atunci când Washingtonul va adopta o atitudine „serioasă” şi când Trump va înceta atacurile şi declaraţiile batjocoritoare la adresa Canadei.

Guvernul de la Ottawa a anunţat un pachet de ajutor de stat de 7,5 miliarde de dolari canadieni pentru lucrătorii şi companiile care au de suferit în urma acestui conflict comercial.