Cel puțin 38 de oameni au fost reținuți și opt polițiști au fost răniți în urma protestului ce a avut loc la Belgrad, Serbia. Oamenii au ieșit în stradă, nemulțumiți de rezultatele alegerilor.

Protestul a fost organizat de opoziție și a adunat mii de oameni în capitala sârbă. Manifestanții cereau anularea rezultatelor scurtinului local și cleui parlamentar, desfășurat săptămâna trecută.

Observatorii internaționali susțin că acestea nu au fost corecte, conform Antena3. Protestatarii au spart geamurile de la intrarea principală în Primăria Belgrad, iar Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a împrăștia mulțimea.

Șeful poliției, Ivica Ivkovuc, a anunțat că doi dintre polițiștii atacați au suferit răni grave și că ar putea exista mai multe arestări. Pe de altă parte, Vucic a discutat deja cu ambasadorul rus, iar Moscova susțină că protestele sunt susținute sin afara Serbiei.

Moscova a fost unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai Serbiei de decenii, în special după 1999, când Rusia s-a opus loviturilor aeriene ale NATO asupra Iugoslaviei, conform hotnews.ro. Deși observatorii străini spun că a existat partizanat din partea presei și influența președintelui Vucic, Belgradul neagă informațiile despre neregulile comise la alegeri.

Partidul la putere SNS a obţinut 46,72% din voturi în alegerile parlamentare anticipate din weekendul trecut, iar formațiunile de opoziție „Serbia împotriva violenţei” – 23,56% și „Partidul socialist din Serbia” – 6,56%.

#alegeri #Belgrad #proteste #Serbia #violențe

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.