VIDEO Șoferii prinși în stare de ebrietate la volan vor rămâne fără permis și fără mașină!

Confiscarea automobilului pentru vitezomani sau luarea permisului de conducere și amenzi usturătoare pentru cei urcați în stare de ebrietate la volan! Acestea sunt doar câteva propunerile Inspectoratului General de Poliție discutate în cadrul consultărilor publice, care au avut loc vineri, 5 noiembrie, transmise pe RLIVE.MD

Astfel, vor fi trași la răspundere penală cei care au predat cu bună știință conducerea vehiculului unei persoane străine care nu deține permis de conducere sau care din anumite cauze a fost privat de dreptul de a conduce și care provoacă un accident grav. Dacă persoana refuză sau se eschivează la solicitarea poliției de a comunica, în termenele acordate, identitatea persoanei căreia i-a fost încredințată conducerea vehiculului, care a fost implicat în comiterea unei contravenții în domeniul circulației rutiere sau prezintă date eronate, atunci i se va institui mecanismul de răspundere a proprietarului mijlocului de transport.

Totodată, persoanele care părăsesc locul accidentului rutier, dacă această încălcare a cauzat din imprudență o vătămare medie a integrității corporale sau a sănătății, li se vor incrimina răspundere penală. În anul 2020, 76 de indivizi au părăsit locul accidentului. Acestea s-au soldat cu 23 de decese și 65 de traumatizați.

Poliția propune sancțiuni mai aspre, inclusiv confiscarea mașinii, în cazul în care șoferul beat provoacă un accident grav, soldat cu vătămare gravă a integrității corporale, a sănătății sau cu decesul unei persoane. Viorel Cernăuțeanu, șeful Direcției juridice a IGP, a declarat că pe parcursul anului 2020 au fost depistați 5 851 de șoferi în stare de ebrietate. La beție au fost provocate 312 accidente rutiere în care au murit 22 de oameni, iar 179 s-au ales cu traumatisme.

În cadrul consultărilor s-a propus crearea modificărilor și în cazul punctelor de penalizare. În cazul în care vor fi acumulate 15 puncte de penalizare, dreptul de a conduce va fi suspendat pe un termen de 30 de zile. Acumularea a 15 puncte de penalizare în următoarele șase luni de la data expirării ultimei suspendări se va solda cu o nouă suspendare, deja pentru 60 de zile. Iar dacă acumulează din nou cel puțin 15 puncte în următoarele 12 luni de la data expirării suspendării repetate, permisul va fi suspendat deja pentru 180 de zile.

De asemenea, se propune instituirea suspendării dreptului de a conduce mijloace de transport în cazul vitezomanilor.

de la 40 la 60 km/oră- de la 30 la 36 de unități; 5 puncte de penalizare; suspendarea dreptului special de a conduce mijloace de transport pe un termen de 30 la 45 de zile.
de la 60 la 80 km/oră- de la 45 la 50 unități; 6 puncte de penalizare; suspendarea de dreptul special de a conducemijloace de transport pe un termen de la 60 la 75 de zile.

De la începutul anului s-au înregistrat 742 de accidente create din cauza depășirii vitezei soldate cu 100 de decese și 849 de traumatizați.

Poliția propune ca și ciclomotoarele, trotinetele electrice să fie atribuite la categoria mijloacelor de transport, iar ca urmare persoanele care comit încălcări rutiere cu ele să fie trase la răspundere. O altă propunere se referă la înăsprirea sancțiunilor pentru consumul băuturilor alcoolice în locuri publice și pentru apariția în locuri publice în stare de beție.

Totodată, pentru cetățenii aflați în spațiile publice, aceștia trebuie să dețină aupra sa un act de identitate sau o copie a unui act de identitate, fotocopie sau în format digital.

#vitezomani #puncte de penalizare #IGP

Deputatul Partidului „ȘOR”, Denis Ulanov, l-a pus în dificultate pe procurorul general interimar, după ce a explicat în detalii ce s-a întâmplat cu adevărat la Banca de Economii și cum au dispărut cele 13 miliarde de lei din rezervele Băncii Naționale. El a atras atenția că subiectul acestui dosar penal sunt anume garanțiile acordate de stat, nu creditele acordate de BNM de-a lungul anilor.

„În dosarul penal despre frauda bancară, prejudiciul, așa cum a fost stabilit el de procurori, înseamnă nu creditele neperformante, care nu au fost returnate la timp sau deloc. Paguba se referă la creditul acordat de Banca Națională, urmate de garanțiile de stat, iar apoi decizia Guvernului Filip, în 2015, de a pune această povară pe umerii bugetului de stat. În 27 noiembrie 2014 a fost o emisie monetară, s-au tipărit bani, după aceea, în martie 2015, a fost acordată a doua tranșă a creditului de urgență. Iar aceste credite de urgență, adică banii oferiți băncii pentru creșterea lichidităților, cum a spus domnul Drăguțanu în cadrul conferinței din 1 decembrie 2014, erau gestionați de BNM și de Comitetul pentru Stabilitate Financiară, din care făceau parte prim-ministrul Leancă, ministrul Finanțelor, directorul CNA și alții”, a menționat Ulanov.

Potrivit lui, anume aceste persoane, prin propriile decizii și semnături, decideau ce se întâmplă mai departe cu acest credit de urgență.

„Totul arăta frumos, însă, în realitate s-a dovedit a fi o escrocherie de proporții, pentru care încercați acum să învinuiți cu totul alte persoane. Nici Ilan Șor, nici Marina Tauber nu au nimic cu banii statului care au fost acordați și distribuiți prin deciziile Guvernului, miniștrilor, guvernatorul BNM și cei din subordinea lor. În legătură cu aceste persoane aveți bănuieli rezonabile?”, a întrebat deputatul, însă procurorul Robu a evitat să ofere un răspuns.

Denis Ulanov a mai precizat că însuși guvernatorul BNM de atunci, Dorin Drăguțanu, a confirmat acest lucru, în cadrul unei conferințe de presă, pe 1 decembrie 2014.

„Într-o singură zi, pe 27 noiembrie, au avut loc un șir de evenimente: hotărârea Curții Supreme de Justiție privind întoarcerea pachetului de control statului, decizia Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat, a fost instituită administrare specială la bancă, iar a patra decizie consta în înlăturarea acționarilor din sfera de luare a deciziilor cu privire la activitatea băncii. Tot ce a avut loc după aceea, s-a făcut la decizia funcționarilor de stat. Solicitarea banilor, distribuirea și destinația lor. Este vorba de acele 13 miliarde de lei. Înainte de asta, Guvernul Leancă și-a asumat în două rânduri răspunderea pentru a putea întreprinde aceste acțiuni și a adaptat legislația în așa fel încât care le-ar fi permis să nu întâmpine piedici. De ce a fost nevoie să acorde bani unor bănci, pentru a le crește volumul de lichidități și să anunțe societatea că acestea vor continua să activeze, iar apoi să desființeze băncile, iar banii să-i distribuie, iar după aceea, să pună totul pe umerii acționarilor și a altor persoane care nu au nimic în comun cu modul în care s-au distribuit acești bani?”, a întrebat Ulanov.

În altă ordine de idei, deputatul Partidului „ȘOR” l-a întrebat pe procurorul general interimar de ce până acum nu există dosare penale pe numele persoanelor care au luat credite de la BEM și nu le-au mai întors. Și aici, șeful Procuraturii a fost evaziv în răspunsul său.

„Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție are tone de hârtii de la Banca de Economii, din 2014, când pachetul de control se afla în la acționarii privați. Declarațiile depuse la Procuratură și materialele cu privire la creditele neperformante, acordate de Banca de Economii, sunt fără număr. Eu am auzit însă doar despre dosarul penal pe numele lui Gacichevici, care se află pe rol de cinci sau șase ani, de un dosar penal pe o companie care a luat un credit pentru a procura un hotel, precum și unul pe numele unui casier din BEM, care a luat nu știu câți bani. Și cam atât. Când veți înainta învinuiri, la modul practic, sutelor de companii, persoanelor fizice, beneficiarilor, directorilor, celor care au organizat acordarea acestor credite, persoanelor interpuse, pentru faptul că au adus BEM în prag de faliment cu mult înainte ca acolo să vină acționarii privați? Iar apoi, aceste miliarde a fost acoperite cu creditele de urgență. Nu a fost deschis nici un dosar pe numele celor care au scos cu vagoanele banii din BEM”, a mai spus Denis Ulanov.

#Procuratura #Denis Ulanov #Partidul Șor