Speakerii din Letonia, Lituania și Estonia au transmis mesaje de sprijin pentru parcursul european la Moldovei, în Parlamentul de la Chișinău. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ședințe solemne de deschidere a sesiunii de primăvară a Legislativului.

Oficialii se află într-o vizită oficială în Republica Moldova, în perioada 2-4 februarie. Igor Grosu a menționat transformările prin care au trecut cele trei state după ce au aderat la UE în 2004, remarcând extinderea economică, majorarea PIBului, creșterea nivelului de trai și consolidarea instituțiilor statului.

„Statele Baltice sunt un exemplu clar că aderarea la Uniunea Europeană aduce rezultate concrete pentru cetățeni. La rândul nostru, avem un mandat clar și puternic din partea cetățenilor de a duce Republica Moldova în Uniunea Europeană. Parlamentul, deputații acestui for suprem, au un rol esențial în acest proces: să adoptăm reformele necesare, să consolidăm democrația și să pregătim țara pentru aderare”, a spus președintele Parlamentului Moldovei.

Liderul Riigikogu din Estonia, Lauri Hussar, a apreciat modul în care Moldova a demonstrat reziliență și determinare în promovarea reformelor și a parcursului european. Potrivit lui, autoritățile de la Talin ne sprijină în acest proces.

„Credem că viitorul Moldovei se află în cadrul familiei europene. Estonia înțelege provocările legate de reformarea instituțiilor, consolidarea guvernanței și crearea încrederii publice. Suntem pregătiți să împărtășim experiența noastră, ca partener dispus să sprijine, să asculte și să coopereze”, a transmis oficialul estonian.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Președinta Saeimei din Letonia, Daiga Mieriņa, consideră Moldova exemplu pentru celelalte țări candidate pentru aderarea la Uniunea Europeană.

„În opinia noastră, primul cluster de negocieri cu Moldova și Ucraina ar trebui deschis imediat, pentru a apropia țara voastră de obiectivul declarat de a finaliza negocierile de aderare până în 2028. Totodată, ne putem inspira și din experiența voastră. Anul acesta, Letonia va organiza alegeri parlamentare, iar cu siguranță vom lua în considerare experiența Moldovei în ceea ce privește prevenirea dezinformării și a tentativelor de interferență externă în alegeri”, a declarat Daiga Mieriņa.

Președintele Seimasului Republicii Lituania, Juozas Olekas, a punctat că determinarea și consecvența Republicii Moldova pe calea integrării europene întăresc voința politică în capitalele europene și sprijină extinderea UE.

„Progresele continue în reforme reprezintă un argument convingător în favoarea creșterii sprijinului financiar al UE pentru Moldova, inclusiv pentru transformarea economică și eforturile de reintegrare”, a spus speakerul lituanian.

Liderii Legislativelor din Estonia, Lituania și Letonia au discutat cu omologul moldovean Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu. Pe agenda lor se mai numără întrevederi cu președinta Maia Sandu, cu viceprim-ministra pentru Integrare Europeană Cristina Gherasimov, cu vicepremierul pentru Reintegrare Valeriu Chiveri, dar și o vizită la Călărași.

#aderare la UE #Moldova #parlament #speakeri #state baltice

Ministra Finanțelor, Victoria Belous, consideră că bazele de odihnă și alte obiective aflate în proprietatea statului ar trebui date în gestiune sectorului privat sau scoase la vânzare, pentru a reduce cheltuielile publice și a transforma aceste spații în obiective care generează valoare pentru economie.

Declarația a fost făcută de ministră în cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Potrivit Victoriei Belous, multe dintre aceste baze de odihnă provin din perioada sovietică, iar statul continuă să cheltuiască bani pentru întreținerea lor, fără să le dezvolte suficient.

„Eu cred că acolo noi ar trebui să nu mai investim, să le dăm în gestiune sectorului privat, să investească, să le dezvolte. Statul nu cred că are ca prioritate să păstreze aceste obiecte, deoarece nici nu le dezvoltăm, doar le conservăm și mai cheltuim pe ele bani”, a declarat ministra.

Belous a precizat că valorificarea acestor obiective ar putea fi una dintre acțiunile următoare ale Guvernului. Ea a menționat că nu este vorba doar despre bazele de odihnă, ci și despre alte proprietăți ale statului care ar putea fi scoase la vânzare sau transmise în gestiune privată.

Ministra a dat drept exemplu și unele obiective aflate în gestiunea instituțiilor publice, inclusiv Ministerul Finanțelor, despre care spune că nu oferă condiții care să justifice menținerea lor de către stat.

„Dacă vrem să facem din zonele de odihnă puncte de atracție și puncte comerciale care să genereze plusvaloare economiei, eu cred că aceste baze trebuie să găsească alt gestionar”, a conchis Victoria Belous.