Actualmente, Centrala de la Cuciurgan ne livrează 46% din necesarul de curent electric, susține Andrei Spînu. Potrivit vicepremierului, Moldovagaz a alocat suplimentar jumătate de milion de metri cubi, pentru a ne asigura că avem lumină.

Alte 35% din curentul electric ne este livrat din România. CET Nord și Termoelctrica produc circa 10% din necesarul pe care îl avem, iar deficitul pentru miercuri reprezintă 7%.

Conform lui Spînu, aceste 7% sunt asigurate de contractul de avarie cu România. Totuși, conform lui, deficitul ar putea să nu existe, dacă fiecare cetățean ar ține cont de recomandările transmise.

„Aceste 7 la sută ar putea fi 0 la sută dacă am face cu toții efort de economisire”, punctează Spînu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Spînu mai precizează că autoritățile se pregătesc să semneze contracte noi de livrare a energiei electrice pentru noiembrie. În același timp, el a rugat toți administratorii clădirilor să facă eforturi de reducere a consumului.

„Ucraina deconectează zilnic milioane de familii de la curentul electric. Face tot posibilul ca să nu ajungem la astfel de situații, dar depinde de fiecare dintre noi”, a conchis el.

#criza energetică #curent electric #lumina #Moldova #sedinta guvernului #Spinu

La 23 august 1939, Germania nazistă și Uniunea Sovietică au semnat, la Moscova, Pactul Ribbentrop-Molotov, un tratat de neagresiune care a schimbat radical echilibrul politic din Europa și a deschis calea pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial. Documentul a fost semnat de miniștrii de externe ai celor două state, Joachim von Ribbentrop și Viaceslav Molotov, în prezența lui Iosif Stalin, transmite IPN.

Tratatul, valabil 10 ani, a fost însoțit de un protocol secret prin care cele două puteri își delimitau sferele de influență în Europa de Est. În baza acestuia, teritorii din regiune au fost ulterior împărțite între Germania nazistă și URSS. La scurt timp, Germania a atacat Polonia din vest, iar Uniunea Sovietică a invadat-o din est, începând împărțirea teritoriului polonez între cele două regimuri totalitare.

Consecințele pactului au fost dramatice pentru statele din Europa Centrală și de Est. Uniunea Sovietică a anexat, în perioada următoare, teritorii din România, țările baltice și alte zone ale regiunii, în timp ce populațiile din teritoriile ocupate au fost supuse represiunii, deportărilor și altor forme de persecuție. Pactul este considerat unul dintre actele care au contribuit decisiv la instaurarea unei perioade de dominație totalitară în centrul și estul Europei.

În iunie 1941, Germania nazistă a încălcat înțelegerea și a atacat Uniunea Sovietică, declanșând operațiunea Barbarossa. Alianța de conjunctură dintre Hitler și Stalin s-a încheiat astfel, însă efectele acordului din 1939 au continuat să se manifeste mult timp după dispariția celor două regimuri. România, Polonia, Finlanda, Letonia, Estonia și Lituania au fost țările afectate direct de schimbarea frontierelor în urma pactului și a politicii sovietice de expansiune.

La 87 de ani de la semnarea documentului, deși Germania nazistă și Uniunea Sovietică au dispărut, consecințele deciziilor luate de cele două regimuri continuă să influențeze relațiile și percepțiile politice din Europa Centrală și de Est.