Actualmente, Centrala de la Cuciurgan ne livrează 46% din necesarul de curent electric, susține Andrei Spînu. Potrivit vicepremierului, Moldovagaz a alocat suplimentar jumătate de milion de metri cubi, pentru a ne asigura că avem lumină.

Alte 35% din curentul electric ne este livrat din România. CET Nord și Termoelctrica produc circa 10% din necesarul pe care îl avem, iar deficitul pentru miercuri reprezintă 7%.

Conform lui Spînu, aceste 7% sunt asigurate de contractul de avarie cu România. Totuși, conform lui, deficitul ar putea să nu existe, dacă fiecare cetățean ar ține cont de recomandările transmise.

„Aceste 7 la sută ar putea fi 0 la sută dacă am face cu toții efort de economisire”, punctează Spînu.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Spînu mai precizează că autoritățile se pregătesc să semneze contracte noi de livrare a energiei electrice pentru noiembrie. În același timp, el a rugat toți administratorii clădirilor să facă eforturi de reducere a consumului.

„Ucraina deconectează zilnic milioane de familii de la curentul electric. Face tot posibilul ca să nu ajungem la astfel de situații, dar depinde de fiecare dintre noi”, a conchis el.

#criza energetică #curent electric #lumina #Moldova #sedinta guvernului #Spinu

Compania aeriană letonă airBaltic a anunțat luni că a solicitat la New York protecția oferită de Capitolul 11 al Codului Federal al Falimentului din SUA, în cadrul unui proces de restructurare menit să reducă datoriile, în condițiile în care războiul din Iran pune presiune tot mai mare asupra sectorului aerian, transmite Reuters, scrie HotNews.

AirBaltic a declarat într-un comunicat că a obținut un angajament de finanțare în valoare de 350 de milioane de euro din partea unor creditori, printre care Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management, pentru a-și susține operațiunile pe durata restructurării.

Capitolul 11 din Codul Falimentului din SUA permite reorganizarea activităților și este disponibilă pentru orice afacere, indiferent dacă este organizată ca societate pe acțiuni, parteneriat sau întreprindere individuală, precum și pentru persoane fizice. Procedura este mai similară cu cea a insolvenței din România.

Războiul dintre SUA și Iran a provocat dublarea prețurilor combustibilului pentru avioane, declanșând cea mai gravă criză din industria transportului aerian de la pandemia de COVID-19 încoace.

Investitorii și directori ai companiilor aeriene au avertizat de luni de zile că operatorii cu bilanțuri financiare fragile și cu o expunere mai mare la volatilitatea prețurilor petrolului vor fi cei mai afectați de conflict.

AirBaltic, companie deținută în majoritate de guvernul leton, a declarat că decizia sa are ca scop obținerea protecției față de creditori, în timp ce negociază restructurarea datoriilor. Compania a adăugat că zborurile vor fi operate conform programului pe durata procedurii supravegheate de instanță.

Aceasta a devenit acum a doua companie aeriană din lume și prima din Europa care intră în această procedură invocând creșterea costurilor cu carburanții, după falimentul din luna mai al operatorului aerian american low-cost Spirit Airlines. Directorii de la Spirit Airlines nu reușiseră să obțină sprijinul creditorilor pentru un plan de salvare finanțat de guvernul SUA.

Pe lângă presiunile financiare care determinaseră deja acordarea unui împrumut de 30 de milioane de euro de către statul leton în aprilie, poziția de lichiditate a airBaltic s-a deteriorat și mai mult în ultimele luni, din cauza creșterii costurilor cu combustibilul.

Și alte companii aeriene, precum AirAsia, cel mai mare operator aerian low-cost din Asia de Sud-Est, caută capital suplimentar, în condițiile intensificării presiunilor financiare provocate de creșterea costurilor cu combustibilul pentru avioane și de pierderile importante generate de fluctuațiile cursurilor valutare.

#companie avia #faliment #scumpiri carburanti