Opt milioane de dolari acordă Japonia spitalelor din Republica Moldova. Acordul corespunzător a fost semnat de către ministrul de Externe Nicu Popescu și ambasadorul nipon Katayama Yoshihiro.

Documentul prevede extinderea cooperării economice japoneze în cadrul Programului de Consolidare a Sistemului Medical. În baza acestui lui, țara noastră va beneficia de asistență financiară nerambursabilă în sumă de până la un miliard yeni japonezi, prin intermediul Agenției Japoneze pentru Cooperare Internațională (JICA).

„Acest nou proiect vine să susțină Republica Moldova în față provocărilor în domeniul sănătății generate de războiul din Ucraina. Cu această ocazie, aș dori să-mi exprim înalta apreciere poporului moldovean și Guvernului Moldovei pentru ospitalitate și generozitatea cu care ați primit în țara și în casele dumneavoastră miile de ucraineni, care au fugit din calea războiului. (…) Sper foarte mult ca noile echipamente vor fi utilizate eficient pentru binele cetățenilor moldoveni și persoanelor din Ucraina care și-au găsit refugiul în Moldova”, susține Yoshihiro.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Grantul poate fi utilizat pentru procurarea echipamentelor pentru imagistica medicală și dializă în Spitalul Municipal Sfânta Treime din capitală, Spitalul Republican Timofei Moșneaga, Institutul de Medicină Urgentă, Institutul Mamei și Copilului și Institutul Oncologic.

„Este o ocazie de a ne reaminti de acest parteneriat bileteral excelent. În acești 30 de ani de tranziție foarte grea pentru țara naostră, întotdeauna am simțit și am beneficiat de suportul Japoniei”, a declarat la rândul său vicepremierul Popescu.

Ambasada Japoniei precizează că pe parcursul ultimilor ani Țara Soarelui Răsare a finanțat mai multe proiecte în domeniul îmbunătățirii
calității vieții și promovării dezvoltării economice sustenabile în Moldova. Acestea vizează domeniul agricol, social, dar și cel de securitate.

#grant #Japonia #Katayama Yoshihiro #Nicu Popescu #spitale

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.