Maia Sandu a petrecut la drum sportivii care urmează să alerge în maratonul Rubicon 2024, de la Arcul de Triumf din Chişinău până la Arcul de Triumf din Bucureşti. Preşedinta le-a dorit încredere în forţele proprii şi le-a spus că Moldova îi aşteaptă să revină sănătoşi acasă.

„Suntem aici, să recunoaştem şi să apreciem curajul şi determinarea dumnevoastră, suntem aici să sărbătorim sportul şi sănătatea. Sunt sigură că toţi cei participă au încredere în forţele proprii. Asta îmi doresc şi pentru ţara noastră, să avem încredere în forţele proprii, în pofida obstacolelor, să mergem înainte, să facem parte din familia europeană.

Suntem uniţi din dragostea noastră pentru ţară, de dorinţa noastră pentru a asigura pacea, libertatea şi bunăstarea. Vă doresc să vă atingeţi ţintele şi vă aşteptăm sănătoşi acasă”, a transmis șefa statului.

Președinta a menționat că că astfel de evenimente construiesc punți între comunitățile noastre și promovează înțelegerea, prietenia și pacea, dar și un mod sănătos de viață prin sport.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Fiecare pas făcut pe traseul de aproape 500 de km, de la Arcul de Triumf din Chișinău până la Arcul de Triumf din București, va aduce cele două capitale mai aproape una de alta. Dragi alergători, puterea nu este doar în picioarele noastre, dar mai ales în inimile noastre și în capacitatea de a crede în noi”, a mai spus Maia Sandu.

În opinia președintei, ultramaratonul nu înseamnă doar parcurgerea unei distanțe fizice, iar fiecare kilometru „ne va aduce mai aproape de valorile și aspirațiile noastre europene”. Conform ei, participanții la eveniment sunt ambasadori „ai speranței și ai voinței de neclintit”.

Maratonul va dura circa 60 de ore. Traseul este împărțit în 50 de etape, fiecare cuprinzând între 7 și 15 kilometru. Participanții care s-au înscris au putut alege câte trasee să parcurgă, iar organizatorii le vor asigura și un autocar.

#București #Chisinau #Maia Sandu #maraton #sportivi

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.