Statele Unite au lansat noi atacuri asupra Iranului, vizând „zeci de ținte” din mai multe regiuni ale țării cu muniții de precizie, a anunțat Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), citat de Antena 3 CNN. La rândul său, Iranul susține că a răspuns prin lovituri asupra unor baze militare americane din Bahrain și Kuweit.

Potrivit CENTCOM, operațiunea a vizat, pentru prima dată, sisteme iraniene de apărare antiaeriană, radare de coastă, capacități de lansare a rachetelor și dronelor, precum și ambarcațiuni mici. Atacurile au fost efectuate cu avioane de luptă, nave militare și drone.

Armata americană afirmă că loviturile au fost lansate pentru a „distruge capacitatea Iranului de a continua să atace navele maritime internaționale care trec prin Strâmtoarea Ormuz”.

Presa de stat iraniană a relatat că atacurile au vizat mai multe provincii din centrul și sudul țării, provocând moartea a cel puțin unei persoane și rănirea altor câteva.

Video: X/OSINTdefender

În replică, Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a anunțat că a lansat un nou val de atacuri asupra unor instalații militare americane din Bahrain și Kuweit. Potrivit agenției semi-oficiale Fars, Iranul susține că a lovit baza aeriană Sheikh Isa din Bahrain, unde ar fi fost vizate instalații de întreținere a elicopterelor, un hangar care adăpostea un avion P-8 Poseidon și centrul de comandă al dronelor militare.

„Operațiunile de represalii vor continua”, a transmis IRGC.

Autoritățile din Bahrain au anunțat că au fost activate sirenele de avertizare și le-au cerut locuitorilor să se adăpostească, însă până în prezent nu au fost raportate pagube.

De asemenea, presa iraniană afirmă că au fost atacate bazele americane Ali Al Salem și Ahmad Al Jaber din Kuweit. IRGC susține că „a distrus complet rezervoarele de combustibil și sistemele de apărare aeriană Patriot de la baza americană din Ali Al Salem” și că a avariat un sistem radar la cea de-a doua bază.

Până în acest moment, forțele armate ale Kuweitului nu au confirmat informațiile privind atacurile, iar Comandamentul Central al SUA nu a comentat afirmațiile făcute de partea iraniană.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Iran #SUA

Co-fondatorul FlyOne, Vladimir Cebotari, spune că „știe, nu presupune”, cine se află în spatele atacurilor la adresa companiei aeriene. Fără să dea nume concrete, Cebotari a adăugat că „nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup de interese care se folosește de actuala guvernare”.

„N-o să dau nume. Eu știu cine. Nu presupun. Cunosc oameni, cunosc executori. Unii deja își cer scuze și ne spun că ei „nu pot să nu îndeplinească ordinele”. Primim și astfel de mesaje. Acel „cineva” recurge la falsuri, pe care le prezintă instituțiilor drept adevăruri, ca să forțeze niște decizii, să ne afecteze”, a declarat Cebotari într-un interviu pentru The List, citat de ZIUA.MD.

Cebotari a mai spus că arhitecții atacurilor fac parte dintr-un „un cerc mic, privat, dar care implică la fiecare etapă oamenii necesari din instituții publice”.

„Nu actuala guvernare are o problemă cu FlyOne, ci un grup interese care se folosește de actuala guvernare. O sintagmă anume trebuie reținută de cei care știu contextul: „project management”. E un cuvânt-cheie, spune Cebotari cu sarcasm ușor, referindu-se la un episod de acum 16-17 ani – există un cerc mic de oameni care vor înțelege la ce mă refer”, se arată în interviul publicat în revista The List.

Conflictul dintre asociații FLYONE și autorități a escaladat după decizia din 22 iunie 2026 a Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS), prin care a fost refuzată aprobarea investițiilor și s-a dispus schimbarea controlului asupra companiei în termen de 90 de zile. Decizia a venit după o verificare care a durat aproape 11 luni.

Unul dintre punctele sensibile ale cazului îl reprezintă baza juridică utilizată de autorități. Decizia CEIISS s-a sprijinit inclusiv pe articolul 6 litera b) din Legea nr. 174/2021, care făcea trimitere la Legea securității statului nr. 618/1995. Aceasta fusese însă abrogată odată cu intrarea în vigoare a noii Legi nr. 249/2025 privind securitatea națională.

FLYONE a contestat, pe 24 iulie, deciziile CEIISS și ale Agenției Servicii Publice, cerând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive. Printre argumentele invocate de companie se numără tocmai utilizarea unei norme care făcea trimitere la legea abrogată în octombrie 2025.