Comandamentul Sudic al SUA a confirmat confiscarea petrolierului „Olina” în Marea Caraibelor, anunțând că operațiunea s-a desfășurat fără incidente. Informația a fost transmisă printr-un comunicat oficial publicat pe rețelele de socializare, transmite presa rusă.

Potrivit Comandamentului Sudic, forțele americane au reținut nava în cadrul unei operațiuni interagenții desfășurate înainte de zori.

„În această dimineață, forțele noastre interagenții comune au spus încă o dată clar:«Nu există un refugiu sigur pentru infractori”, se arată în comunicat.

Pușcașii marini și marinarii americani au urcat la bordul petrolierului de pe portavionul USS Gerald R. Ford, interceptarea fiind realizată „fără incidente”, a mai precizat Comandamentul Sudic al SUA.

Potrivit Wall Street Journal, petrolierul Olina arborează pavilionul Timorului de Est și a fost cunoscut anterior sub numele „Minerva M”. Publicația notează că nava se afla sub sancțiuni americane pentru rolul său în transportul petrolului rusesc. WSJ a mai scris că această acțiune a armatei americane ar putea contribui la escaladarea tensiunilor dintre Statele Unite și Rusia, în contextul măsurilor de aplicare a sancțiunilor energetice.

La rândul său, Reuters a relatat că petrolierul Olina fusese încărcat complet cu petrol săptămâna trecută, ca parte a unei flotile, la scurt timp după ce SUA l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, pe 3 ianuarie. Potrivit surselor citate, nava se întorcea în Venezuela cu încărcătura completă în momentul interceptării de către forțele americane.

Comandamentul Sudic nu a oferit detalii suplimentare despre echipajul navei sau despre eventuale acuzații penale, limitându-se la confirmarea reținerii petrolierului. Operațiunea are loc pe fondul intensificării acțiunilor americane împotriva navelor suspectate de încălcarea sancțiunilor internaționale și de transportul ilegal de petrol.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Cazul petrolierului Olina survine la scurt timp după un alt incident maritim, în care fostul președinte Donald Trump a decis eliberarea a doi cetățeni ruși din echipajul petrolierului Marinera, reținut anterior de autoritățile americane.

#capturare #nava #SUA

Universitățile cu autonomie financiară vor primi în 2026 1,1 miliarde de lei de la bugetul de stat, cu 108 milioane mai mult decât în 2025. În top se află USMF „Nicolae Testemițanu”, condusă de Emil Ceban, ministrul Sănătății și membru PAS, urmată de Universitatea Tehnică a Moldovei, al cărei rector este Viorel Bostan, de asemenea deputat PAS.

La evaluarea performanței universităților au stat la bază 17 indicatori privind calitatea predării, cercetarea științifică, internaționalizarea și orientarea socială. Printre acești indicatori sunt numărul conducătorilor de doctorat, numărul cadrelor didactice tinere, angajabilitatea absolvenților, cercetarea și inovarea, internaționalizarea studiilor.

Cei mai mulți conducători de doctorat cu doctoranzi în proces de studiu din numărul total de cadre didactice și științifico-didactice titulare sunt la USMF – 13%, în timp ce la USM, ASEM, UPSC acest indicator este de câte 12%, iar la USARB – 11%.

Instituțiile cu cele mai tinere cadre didactice și științifico-didactice sunt USMF și UTM, ponderea lor constituind 25% din numărul total de cadre didactice și științifico-didactice titulare.

„Totodată, cei mai mulți studenți înmatriculați în anul de studii 2025-2026 – deținători ai diplomelor de BAC cu media de la nota „8,0” în sus din numărul total de candidați înmatriculați cu diploma de bacalaureat – sunt la USMF (69%), urmată de AMTAP (37%), UTM (30%), USM (28%) și ASEM (27%)”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educației.

Cât privește angajabilitatea absolvenților, cele mai mari rate de inserție pe piața muncii sunt raportate de USMF (67%), UPSC (65%), AMTAP (62%) și USARB (60%).

La capitolul cercetare și inovare, USMF și UTM rămân lideri, cu cele mai multe articole în bazele de date internaționale (Web of Science/Scopus) și cel mai mare volum de fonduri atrase pentru cercetare din proiecte naționale și internaționale, cât și din programul de cercetare „Orizont Europa”. Totodată, doar UTM și ASEM au monografii publicate la edituri prestigioase, recunoscute internațional.

UTM este lider la capitolul mobilități academice, în timp ce USMF deține întâietatea la numărul de studenți străini și cadre didactice cu certificate de cunoaștere a limbii engleză/franceză (nivelul B2-C2).

Pe lângă finanțarea pentru performanță, universitățile vor primi bani prin două componente: finanțarea standard și cea complementară. Finanțarea standard depășește 827 de milioane de lei și vizează procesul educațional, cu circa 19,9 mii de lei alocați per student. Finanțarea complementară, de peste 77 de milioane de lei, este destinată îmbunătățirii condițiilor pentru studenți, inclusiv renovarea căminelor, modernizarea dotărilor și susținerea activităților culturale și sportive.