Alegătorii care vor merge la secțiile de votare pe 20 octombrie vor primi abțibilduri și brățări cu inscripția „am votat”. În 2024, Comisia Electorală Centrală (CEC) renunță la ștampilele aplicate în actele de identitate și le va oferi cetățenilor stickere tematice.

„Pentru prima dată CEC oferă alegătorilor care își vor exercita dreptul de vot și votează pe 20 octombrie, abțibilduri cu marcajul „Am votat!”, înlocuind astfel vechea ștampilă de securizare aplicată în documentele de identitate prezentare de către alegători. Aceasta e o abordare modernă în scopul de a determina implicarea civică a cetățenilor în procesul votării la referendumul republican constituțional și alegerile prezidențiale”, transmite autoritate.

Gestul va reprezenta un mesaj de recunoștință adresat de către reprezentanții CEC cetățenilor care s-au prezentat la scrutin. În același timp, membrii Comisiei consideră că abțibildul purtat la piept va încuraja participarea la votare.

Pentru cei aproximativ 42.000 de tineri vor merge la alegeri pentru prima dată, reprezentanții CEC au pregătit brățări fosforescente cu inscripția „Primul meu vot – 20 octombrie 2024”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Această brățară este mai mult decât un accesoriu. Este un simbol al angajamentului și al responsabilității civice. Fiecare brățară strălucește ca un far al democrației, amintindu-le tinerilor că participarea la vot este un pas important în construirea viitorului lor. Astfel, acest moment devine o afirmare a dreptului de a fi auzit și a puterii de a face o diferență în comunitate”, transmit membrii CEC.

Amintim că, pe 20 octombrie 2024, cetățenii Republicii Moldova urmează să își aleagă președintele și să spună dacă susțin aderarea țării la UE, în cadrul referendumului republican constituțional. La secțiile de votare sunt așteptați circa 3 milioane de persoane.

#alegatori #CEC #Moldova #stickere #surprize

Congresul Autorităților Locale din Moldova (CALM) a transmis o Adresare-Apel oficială, însoțită de o analiză juridică extinsă, autorităților, prin care denunță modul în care se desfășoară „amalgamarea normativă” a unităților administrativ-teritoriale.

Demersul vine în urma a zeci de sesizări primite de la primării membre ale CALM, care reclamă că au primit notificări unilaterale prin care li se impune includerea în anumite „clustere”, fără consultare, cu doar câteva zile la dispoziție pentru răspuns. CALM consideră termenul imposibil de respectat, întrucât legislația în vigoare prevede câteva etape ,convocarea consiliului local, consultare publică, avizare, care necesită mult mai mult timp.

Potrivit organizației, procesul afectează deopotrivă localitățile care au parcurs deja, cu bună-credință, etapa amalgamării voluntare potrivit Legii nr. 225/2023, dar și primăriile de sine stătătoare, care dispun de populație, bază fiscală și capacitate administrativă proprie. În ambele cazuri, localitățile primesc unități administrativ-teritoriale alipite fără oameni, fără bani și fără instituții, iar responsabilitatea rămâne integral pe umerii primăriilor existente.

„Primăriile au fost puse în fața unei alegeri care nu este o alegere: ori te amalgamezi «voluntar» și primești finanțare, ori ești amalgamat oricum și nu primești nimic. Condiționarea banilor publici de conformare contravine direct articolului 9 din Carta Europeană a Autonomiei Locale”, a precizat Viorel Furdui, director executiv al CALM.

Guvernul a reacționat ulterior, susținând că a comunicat transparent și consecvent despre etapele reformei administrației publice locale, atât despre amalgamarea voluntară, cât și despre etapa normativă, iar primarii și aleșii locali au fost informați și consultați pe tot parcursul procesului.

„Prin urmare, pregătirea opțiunilor de reorganizare, prezentarea acestora autorităților locale și desfășurarea consultărilor nu înseamnă că Guvernul decide reorganizarea teritoriului. Decizia juridică finală aparține Parlamentului și va produce efecte numai prin adoptarea legii organice corespunzătoare. Formula juridică poate fi rezumată clar: Guvernul analizează, fundamentează, consultă și propune, iar Parlamentul decide și legiferează”, precizează purtătorul de cuvânt al Guvernului.