Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, deși a declarat că țara pe care o conduce nu se va implica în război, oferă Minskul drept teritoriu pentru negocieri între Rusia și Ucraina. La una din ședințele urgente convocate miercuri, 24 februarie curent, a făcut o serie de declarații pe acest subiect, dar în primul rând a dat de înțeles că autoritățile ucrainene, de fapt, cunoșteau despre escaladarea situației.

„Pentru a opri escaladarea, trebuie să vă așezați la masa de negocieri, dar Rusia nu se va așeza niciodată cu ei la masa de negocieri dacă nu sunteți mai întâi de acord asupra problemelor care vor fi discutate. Rusia le-a prescris pentru NATO și pentru America, precum și pentru Ucraina. Cinci sau șase întrebări. Sunt două sau trei întrebări pentru Ucraina. Prima este demilitarizarea Ucrainei, împiedicând Ucraina să adere la NATO și încheierea operațiunilor militare împotriva Donețk și Lugansk. Poate că vor apărea și alte întrebări”, a declarat Lukașenko.

Potrivit acestuia, conducerea Ministerului Apărării din Ucraina era la curent cu o posibilă operațiune militară. Ba mai mult, ar fi putut să o împiedice prin discuții cu autoritățile ruse.

„A fost greu să sune, ridică telefonul. Ticălosul!”, s-a adresat el către ministrul ucrainean al Apărării, Alexei Reznikov, spunând că anume Ucraina nu ar fi mișcat niciun deget pentru prevenirea escaladării conflictului cu Rusia.

Totodată, fiind de părere că trebuie căutate soluții pentru a preveni vărsarea de sânge și masacru, le-a spus jurnaliștilor locali că recunoașterea independenței Donețk și Lugansk din estul Ucrainei stă de ceva timp pe agendă și, „în viitorul apropiat, vom face ceea ce va fi bine pentru noi și pentru Rusia”.

În plus, Alexandr Lukașenko este convins că cetățenii Belarusului se află în siguranță, pentru că „un atac asupra noastră, va fi considerat un atac asupra Rusiei”. În același timp, însă, a fost închis parțial spațiul aerian.

Este de menționat că președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a anunțat despre întrerupere oricăror relații diplomatice cu Rusia, ceea ce înseamnă că deocamdată, cel puțin, nu vor avea loc anumite negocieri între Moscova și Kiev.

Parlamentul European a anunţat luni, 14 septembrie, că îşi va deschide un birou la Ottawa ce va avea rolul de a consolida relaţiile parlamentare între Uniunea Europeană şi Canada, potrivit unui comunicat de presă al legislativului european, scrie Digi24.

Decizia a fost luată de Biroul Parlamentului European (compus din preşedintele Parlamentului European, cei 14 vicepreşedinţi şi cei cinci chestori) şi survine cu trei zile înaintea discursului pe care premierul canadian Mark Carney îl va rosti în plenul Parlamentului European, la Strasbourg, pe 17 septembrie. Ea evidenţiază angajamentul PE faţă de adâncirea dialogului politic şi a cooperării cu Canada.

Biroul de la Ottawa va întări prezenţa PE în Canada, va spori popularizarea în rândul publicului canadian a activităţii Parlamentului European şi va facilita schimburile parlamentare. De asemenea, el va servi ca platformă importantă pentru angajamentul parlamentar în chestiuni de importanţă strategică în creştere atât pentru UE, cât şi pentru Canada, notează Agerpres.

„Într-o perioadă când lumea devine mai impredictibilă, parteneri în deplin acord trebuie să lucreze împreună mai îndeaproape. Europa şi Canada împărtăşesc valori, interese şi un angajament faţă de aceeaşi ordine internaţională bazată pe reguli. Prezenţa noastră în Ottawa va transforma acest parteneriat într-o cooperare parlamentară chiar mai strânsă – de la securitatea transatlantică şi comerţ la Arctica şi toate provocările pe care le întâmpinăm împreună”, a declarat preşedinta PE, Roberta Metsola.

În prezent, Parlamentul European are nouă birouri în exteriorul Uniunii Europene: la Addis Abeba pentru relaţiile cu Uniunea Africană, la Chişinău pentru relaţiile cu întreaga regiune a Parteneriatului Estic, la Jakarta pentru relaţiile cu ASEAN, la Londra pentru relaţiile cu Regatul Unit, la New York pentru relaţiile cu ONU, în Panama pentru relaţiile cu America Latină şi Caraibe, la Tirana pentru Balcanii de Vest, la Washington pentru relaţiile cu SUA şi la Kiev, unde PE a deschis o reprezentanţă oficială, consolidând prezenţa şi sprijinul său în teren.