Președintele belarus, Alexandr Lukașenko, deși a declarat că țara pe care o conduce nu se va implica în război, oferă Minskul drept teritoriu pentru negocieri între Rusia și Ucraina. La una din ședințele urgente convocate miercuri, 24 februarie curent, a făcut o serie de declarații pe acest subiect, dar în primul rând a dat de înțeles că autoritățile ucrainene, de fapt, cunoșteau despre escaladarea situației.

„Pentru a opri escaladarea, trebuie să vă așezați la masa de negocieri, dar Rusia nu se va așeza niciodată cu ei la masa de negocieri dacă nu sunteți mai întâi de acord asupra problemelor care vor fi discutate. Rusia le-a prescris pentru NATO și pentru America, precum și pentru Ucraina. Cinci sau șase întrebări. Sunt două sau trei întrebări pentru Ucraina. Prima este demilitarizarea Ucrainei, împiedicând Ucraina să adere la NATO și încheierea operațiunilor militare împotriva Donețk și Lugansk. Poate că vor apărea și alte întrebări”, a declarat Lukașenko.

Potrivit acestuia, conducerea Ministerului Apărării din Ucraina era la curent cu o posibilă operațiune militară. Ba mai mult, ar fi putut să o împiedice prin discuții cu autoritățile ruse.

„A fost greu să sune, ridică telefonul. Ticălosul!”, s-a adresat el către ministrul ucrainean al Apărării, Alexei Reznikov, spunând că anume Ucraina nu ar fi mișcat niciun deget pentru prevenirea escaladării conflictului cu Rusia.

Totodată, fiind de părere că trebuie căutate soluții pentru a preveni vărsarea de sânge și masacru, le-a spus jurnaliștilor locali că recunoașterea independenței Donețk și Lugansk din estul Ucrainei stă de ceva timp pe agendă și, „în viitorul apropiat, vom face ceea ce va fi bine pentru noi și pentru Rusia”.

În plus, Alexandr Lukașenko este convins că cetățenii Belarusului se află în siguranță, pentru că „un atac asupra noastră, va fi considerat un atac asupra Rusiei”. În același timp, însă, a fost închis parțial spațiul aerian.

Este de menționat că președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a anunțat despre întrerupere oricăror relații diplomatice cu Rusia, ceea ce înseamnă că deocamdată, cel puțin, nu vor avea loc anumite negocieri între Moscova și Kiev.

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.